Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, și prim vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, au anunțat joi depunerea la Senat a unei inițiative legislative pentru conectarea românilor din afara granițelor cu țara, prin facilități fiscale la reîntoarcerea în țară, dar și promovarea României în afara granițelor.

”România se confruntă de mai multe decenii cu provocări majore legate de declinul demografic, migrația forței de muncă și pierderea capitalului uman, având un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale. Migrația românilor către statele vestice, în special după aderarea la Uniunea Europeană, a condus la o reducere semnificativă a populației active, lăsând goluri majore pe piața muncii. În același timp, diaspora românească a devenit una dintre cele mai mari comunități din afara granițelor unei țări europene, contribuind atât la economiile statelor gazdă, cât și la dezvoltarea României prin remitențe și inițiative antreprenoriale”, afirmă inițiatorii proiectului legislativ în expunerea de motive.

”Există două linii are proiectului, o linie care se referă la facilități pentru românii care doresc să se întoarcă în țară, facilități investiționale, fiscale. A doua linie este cea în care statul român investește în Diaspora pentru promovarea României, o mai bună relaționare cu românii din Diaspora. Proiectul este urmare a activităților și ideilor organizației Diaspora, sub coordonarea lui Rareș Bogdan. Impactul bugetar este de circa 2 miliarde de euro. Ne dorim ca legea să intre în vigoare cât mai repede”, a precizat senatorul Daniel Fenechiu.

Legea creează un cadru care să permită României să valorifice capitalul uman acumulat de cetățenii săi în străinătate. Inițiativa propune soluții multiple pentru reintegrarea economică și socială a celor care doresc să se întoarcă, contribuind astfel la revitalizarea economiei naționale, reducerea decalajelor regionale și îmbunătățirea echilibrului demografic, transmite PNL.

”România va traversa și următoarea criză, criza forței de muncă, avem o problemă extrem de serioasă, în multe domenii au început să vină oameni din Nepal, Filipine, Pakistan, etc. Din păcate, peste 6 milioane de români se află în Diaspora. O parte dintre românii plecați își doresc să se întoarcă acasă, ei nu au plecat deloc de bine din România. Au fost alungați de statul român. O bună parte dintre ei, și din motive economice, au scăzut veniturile, alții de dor de casă, doresc să se întoarcă acasă și doresc să fie sprijiniți. Să reușim să aducem un plus pentru România. Pentru ceea ce este România astăzi.

Avem în acest proiect: Prima Investiție, cetățenii români care se întorc în țara beneficiază de acces prioritar în raport cu alte categorii, la programele guvernamentale.

Pentru proiectele cu valoare între 50-70.000 de euro contribuția o să fie de 20%. Cele în 10.000 și 50.000 contribuția o să fie de 15%. Societățile nou înființate de români repatriați beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe profit până la pragul de 500.000 de euro, după acest prag se aplică un plafon redus”, a explicat Rareș Bogdan.

Capitolul I Dispoziții generale

Art. 1 – Prezenta lege stabilește cadrul legislativ pentru implementarea măsurilor și mecanismelor necesare facilitării reîntoarcerii în țară sau conectării cu România a cetățenilor români stabiliți temporar sau permanent în străinătate, prin intermediul diferitelor servicii și programe dedicate.

 

Art. 2 – În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)      Antreprenor – este o persoană fizică sau juridică care desfășoară activități economice în baza unui contract, asumându-și responsabilitatea de a iniția, organiza și finaliza lucrări sau proiecte în beneficiul unei alte persoane sau organizații; se consideră a fi de asemenea antreprenor persoana fizică sau juridică care pune în practică idei noi, care dezvoltă tipuri noi de afaceri, bazate pe cunoștințele sau abilitățile sale ori care sunt generate de identificarea unor probleme sociale, din domeniile educației, sănătății sau din alte domenii importante pentru o comunitate, cu scopul de rezolvare a problemelor identificate utilizând metode tipice antreprenoriale.

b)     Antreprenoriat – activitatea desfășurată de un antreprenor, persoană fizică sau juridică pentru inițierea, dezvoltarea și gestionarea unei afaceri, cu scopul de a genera profit, valoare adăugată și bunăstare, atât pentru antreprenor, cât și pentru societate;

c)      Cetățeni repatriați — cetățenii români care au emigrat din România, din motive personale, politice (cei plecați în timpul regimului comunist), social-financiare, etc și care decid să revină în țară;

d)     Cetățeni români plecati în străinătate — cetățeni români care au emigrat temporar sau permanent în afara granițelor României, din diferite motive, pentru o perioadă de cel puțin un an ;

e)      Cetățeni deposedați de drepturi civile – persoane născute pe teritoriul României (înscrise în registrele de stare civilă din epocă) ori cu ascendenți de origine română, cărora li s-a retras cetățenia sau drepturile civile de către regimul comunist și care solicită recuperarea acestor drepturi ;

Emigrare — acțiunea prin care o persoană încetează să mai aibă reședința sau domiciliul pe teritoriul României și se stabilește, temporar sau permanent, în altă țară;

g)      Domiciliu — locul declarat de o persoană ca fiind locuința sa principală, înscris în documentele de identitate;

h)     Reședința – adresa la care o persoană declară că locuiește temporar sau secundar, alta decât domiciliul său;

i)      Platforma Unică a Românilor din Diasporă ( din afara României actuale), denumită în continuare PURD — platformă online gestionată de Guvernul României, care centralizează înregistrarea cetățenilor români din diaspora interesați de facilitățile oferite prin prezenta lege;

 

Art. 3 — Cetățenii români stabiliți în străinătate, care doresc să beneficieze de facilitățile prevăzute de prezenta lege, se vor înscrie în Platforma Unică a Românilor din Diasporă (PURD), conform procedurilor stabilite prin normele metodologice de aplicare.

 

Art. 4 — (1)  PURD este o bază de date online administrată de către Guvernul României prin intermediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice, precum și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și se află sub monitorizarea Comisiilor pentru Românii de Pretutindeni din Senat și Camera

 

Deputaților .

(2)  Guvernul României, prin intermediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și a Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice, precum și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, cu avizul comun a1 Comisiilor pentru Românii de Pretutindeni din Senat și Camera Deputaților, răspunde de implementarea și supravegherea platformei PURD și de toate aspectele operaționale principale și ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a legii, cu respectarea criteriilor privind protecția datelor cu caracter personal.

(3)     Guvernul României, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni va verifica anual funcționarea platformei PURD și va prezenta un raport de activitate în fața celor două comisii parlamentare.

(4)     Termenul pentru realizarea și punerea în funcțiune a PURD este de 120 de zile de la data publicării prezentei legi În Monitorul Oficial al României, partea I.

 

Capitolul II Condițiile de eligibilitate

Art. 5 — (1) Cetățenii români stabiliți în străinătate, care doresc să beneficieze de prevederile prezentei legi, trebuie să facă dovada că au desfășurat activități în afara României pentru o perioadă de cel puțin un an, prin prezentarea documentelor justificative emise de autoritățile competente din statul de reședință;

(2)       Cetățenii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) vor prezenta un certificat de cazier judiciar sau un document echivalent emis de autoritatea competentă din țara respectivă, care să ateste că nu au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni comise în străinătate.

 

Art. 6 — Pe lângă dovada deținerii cetățeniei române sau a statutului de cetățean român care și-a pierdut cetățenia înainte de 1989 (prin prezentarea certificatului de naștere în copie sau original), cetățenii care să beneficieze de prevederile prezentei legi trebuie să prezinte cel puțin unul dintre următoarele documente care să ateste activitatea desfășurată în străinătate pentru perioada minimă prevăzută la art. 5:

a)     contract sau contracte de muncă valabile pentru perioada minimă menționată la art. 5;

b)     permis de muncă emis de autoritățile competente din țara respectivă, pentru perioada minimă menționată la art. 5;

c)     adeverințe de salariu care să acopere perioada minimă menționată la art. 5;

d)     documente care să ateste plata impozitelor și contribuțiilor sociale, pentru perioada minimă menționată la art. 5;

e)    fișă fiscală care să reflecte perioada minimă menționată la art. 5;

P) contract de închiriere pentru locuință, valabil pe perioada minimă menționată la art. 5;

g) orice alt document emis de autoritățile competente, cum ar fi : fișă de asistență socială sau acte de școlarizare.

 

Art. 7 — Documentele menționate la art. 6 trebuie traduse în limba română de un traducător autorizat și legalizate. Acestea, împreună cu originalele, vor fi încărcate pe PURD, conform procedurilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

 

Capitolul III – Facilitățile oferite cetățenilor români plecați în străinătate

Subcapitol III.1 — Programe de finanțare și facilități pentru dezvoltarea mediului antreprenorial

Art. 8 — (1) Cetățenii români stabiliți în străinătate beneficiază de acces prioritar în cadrul Programului „PRIMA INVESTIȚ IE”, în raport cu alte categorii de beneficiari prevăzute de legislația națională, care aplică pentru același tip de finanțare. Programul prevede că orice cetățean român din diaspora, care dispune de un capital de cel puțin 250.000 euro și investește în industria din România, cu prioritate în industria prelucrătoare, în domeniul cercetării subsecvente, în sectorul serviciilor turistice sau în dezvoltarea de centre de procesare și depozitare pentru alimente, cereale și alte produse agricole, beneficiază de o cofinanțare din partea autorităților publice centrale, în cuantum egal cu suma investită.

(2)    În cadrul Programului „PRIMA INVESTIȚIE”, autoritățile publice centrale și locale vor oferi următoarele facilități:

a)     eliminarea unor taxe și impozite pentru o perioadă de minimum 3 ani, reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale, consiliilor județene sau prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de posibilitățile bugetare și resursele disponibile;

b)     eliberarea avizelor necesare pentru demararea investiției în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea cererii;

c)     acordarea unui punctaj de specialitate suplimentar, în cadrul procedurilor de concesionare prin licitație, pentru terenuri, bunuri imobile dezafectate sau parcuri industriale aflate în proprietatea publică locală sau centrală, pe o perioadă de minimum 25 de ani.

Art. 8* (1) În vederea sprijinirii cetățenilor români repatriați și integrării acestora în dezvoltarea economiei naționale, se acordă un punctaj de specialitate suplimentar, prevăzut la art. 8, alin. 2, lit.c, în cadrul procedurilor de concesionare prin licitație a terenurilor și bunurilor imobile aflate în proprietate publică sau privată.

(2)  Criterii de acordare a punctajului de specialitate:

a)     Dovada repatrierii — cetățenii repatriați care îndeplinesc condițiile de eligibilitate de la art.5 si art.6, primesc un punctaj suplimentar de 10 puncte.

b)     Investiții în zone defavorizate — cetățenii repatriați care doresc să investească în zone economice defavorizate, inclusiv parcuri industriale sau terenuri cu potențial redus de dezvoltare, beneficiază de un punctaj suplimentar de 10 puncte.

c)      Proiecte de sustenabilitate — investițiile care includ centre de procesare și depozitare pentru alimente, cereale șl alte produse agricole, primesc un punctaj suplimentar de 10 puncte.

(3)   Total maxim de punctaj suplimentar: 30 de puncte, care poate aduce un avantaj semnificativ în procedurile de licitație publică pentru concesionare.

Art. 9 —(1) Cetățenii români stabiliți în străinătate care se întorc în țară beneficiază de acces prioritar, în raport cu alte categorii de beneficiari, la programele guvernamentale „Prima Fermă”,

„Prima Livadă” și „Prima Seră”. Aceste programe oferă finanțări cuprinse între 10.000 și 100.000 euro per proiect, sunt susținute din granturi guvernamentale, la care se adaugă o contribuție minimă a beneficiarului între 15% și 30% din valoarea proiectului. Departajarea se va face în funcție de valoarea investiției, astfel:

–         pentru proiectele cu o valoare cuprinsă între 10.000 și 50.000 euro, contribuția minimă a beneficiarului va fi de 15%;

pentru proiectele cu o valoare cuprinsă între 50.001 și 75.000 euro, contribuția minimă a beneficiarului va fi de 20%;

–   pentru proiectele cu o valoare cuprinsă între 75.001 și 100.000 euro, contribuția minimă a beneficiarului va fi de 30%.

(2)     Accesul prioritar la aceste programe vizează proiecte care sprijină dezvoltarea agriculturii, horticulturii și a serelor, contribuind astfel la revitalizarea mediului rural și a economiei locale.

(3)   Pentru toate programele      menționate    la alin. (1), se aplică aceleași facilități fiscale și administrative prevăzute la art. 8 alin. (2).

Art. 10 -(1) Cetățenii români repatriați beneficiază de acces prioritar, în raport cu alte categorii de beneficiari, la programele de finanțare stabilite semestrial de către autoritățile publice centrale. Aceste programe vizează sprijinirea creării de microîntreprinderi și activități independente în diverse meserii artizanale și profesii din domeniul construcțiilor, cum ar fi zidărie, faianțerie, instalații sanitare, electricitate, sudură și altele similare.

(2)    Programele menționate la alin. (1) sunt finanțate prin granturi guvernamentale, structurate astfel:

a)     10000 euro per proiect pentru înființarea unui PFA (Persoană Fizică Autorizată) fără angajați sau microîntreprindere cu cel puțin un angajat, la care se adaugă o contribuție minimă de 10% din partea beneficiarului;

b)    25000 euro per proiect pentru înființarea unui SRL (Societate cu Răspundere Limitată) cu cel puțin doi angajați, la care se adaugă o contribuție minimă de 10% din partea beneficiarului.

Art. 11 — Cetățenii români reveniți în țară beneficiază de acces prioritar la Programul Anual pentru Investiții în Turism, care include finanțări destinate dezvoltării infrastructurii turistice, inclusiv agroturism, pensiuni și puncte culinare. Finanțarea guvernamentală este stabilită pe principiul „1 + 1”, în care Guvernul României contribuie cu o sumă echivalentă celei investite de beneficiar, până la un plafon de 200.000 euro per proiect. Beneficiarul va avea responsabilitatea de a asigura o contribuție proprie pentru completarea bugetului total al proiectului.

Art. 12 — Persoanele care aplică pentru programele menționate la articolele anterioare, vor obține puncte suplimentare de eligibilitate, care vor fi stabilite în normele metologice de aplicare a prezentei legi, după modelul programelor de finanțare europeană și Start-up guvernamental, în cazul în care angajează cetățeni români din diaspora.

Art. 13— (1) Cetățenii români repatriați beneficiază de sprijin pentru înființarea întreprinderilor de tip SRL (Societate cu Răspundere Limitată), SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată — Debutant), II

(Întreprindere Individuală) și PFA (Persoană Fizică Autorizată), precum și pentru integrarea în programele menționate in prezenta lege, prin participarea la cursuri de antreprenoriat.

(2)    Beneficiarii primesc consultanță, parțial subvenționată, pentru întocmirea unui plan de afaceri corespunzãtor perioadei de desfășurare a programului.

(3)    Noile societăți comerciale beneficiază de facilitarea accesului în cadrul incubatoarelor de afaceri, prin intermediul programelor destinate acestui scop.

(4)    Autoritățile publice cu atribuții in domeniu vor oferi consultanță gratuită pentru atragerea de fonduri nerambursabile, atât din surse europene, cât și din bugetul de stat.

Art. 14. – (1) Societățile nou înființate de cetățeni români repatriați beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe profit sau pe cifra de afaceri până la atingerea unui plafon de 500.000 euro. După depășirea acestui prag, se va aplica un impozit redus, cuprins între 1% și 3%, doar pe diferența care depășește această sumă.

(2)    Scutirea se aplică pentru o perioadă de maximum doi ani, în cazul în care cifra de afaceri nu depășește pragul de 500.000 euro în această perioadă.

(3)    Beneficiarii prevederilor alin. (1) și (2) au obligația de a angaja cel puțin două persoane, potrivit tipului de întreprindere, cu vârste cuprinse între 18 și 63 de ani. De asemenea, se vor acorda facilități fiscale, stabilite anual de Ministerul Finanțelor, pentru societățile menționate la alin. (1) care angajeazà persoane din categorii defavorizate, precum studenți, șomeri, persoane din familii monoparentale sau persoane fără loc de muncă.

Art. 15 —(1) Agentii economici din România care organizează târguri de locuri de muncă și promovează oferte de angajare destinate persoanelor din diaspora, în diverse domenii precum industrie, HoReCa, construcții, infrastructură rutieră și feroviară, vor beneficia de sprijin financiar pentru organizarea acestor evenimente, prin programe guvernamentale dedicate.

(2) Agentii economici care participă in astfel de acțiuni beneficiază de o scutire de 30% din contribuțiile la asigurările sociale și de sănătate aferente angajaților proveniți din ràndul cetățenilor români repatriați, pe o perioadă de minimum un an.

 

Subcapitol III.2 – Ajutoare financiare și facilități fiscale

Art. 16 —(1) Se instituie Programul „Prima Casă — Diasporă”, prin care cetățenii români care lucrează în străinătate pot accesa credite ipotecare pentru achiziția de bunuri imobile, garantate de Fondul Român de Garantare a Creditelor (FRGC). Statul român va subvenționa dobânda pentru orice valoare care depășește un DAE de 3%, pe o perioadă de maxim 5 ani, astfel încât românii din diaspora să poată beneficia de credite ipotecare cu dobândă subvenționată. Creditele vor fi rambursabile într-o perioadă de maximum 20 de ani.

(2) Ministerul Finanțelor va identifica sursele financiare și, în colaborare cu Banca Națională a României, programele bancare necesare pentru conceperea și implementarea Programului „Prima Casă — Diasporă”. În acest context, va fi elaborată o procedură unificată pentru recunoașterea veniturilor obținute în străinătate, în vederea facilitării accesului cetățenilor români repatriați la acest program.

 

Art. 17 — (1) Românii care se repatriază beneficiază de un ajutor financiar de relocare, acoperit în proporție de 75% de către Guvernul României și 25% de către autoritățile județene, pentru o perioadă de 3 luni.

(2)   Ajutorul financiar este echivalentul unui salariu mediu net lunar, acordat pe o perioadă de 3 luni, conform indicilor de referință economici stabiliți la începutul fiecărui an bugetar.

(3)    În momentul acordării ajutorului financiar prevăzut la alin. (1), beneficiarii vor avea dreptul la scutiri de taxe și impozite locale și centrale pe o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. De asemenea, toate obligațiile fiscale acumulate înainte de plecarea din România vor fi amnistiate, cu condiția ca beneficiarii să se angajeze sau să inițieze o afacere în România pentru o perioadă de minimum 5 ani.

 

Subcapitol III.3.1. — Scutiri fiscale pentru repatriere

Art. 18 —(1) Cetățenii români care revin definitiv în România după o perioadă de cel puțin un an de rezidență în străinătate beneficiază de o reducere progresivă a bazei de impozitare pentru impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale (CAS) și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) aferente veniturilor obținute, pentru o perioadă de trei ani.

(2)     Reducerea progresivă a bazei de impozitare va fi aplicată după cum urmează:

a)     pentru primul an: scutire de 60%;

b)     pentru a1 doilea an: scutire de 45%;

c)     pentru al treilea an: scutire de 30%;

d)     începând cu al patrulea an: se aplică regimul fiscal standard, conform legislației în vigoare.

 

(3)     Scutirile prevăzute la alin. (2) se aplică numai pentru veniturile care nu depășesc de cinci ori salariul minim brut pe economie, stabilit pentru fiecare an fiscal relevant.

 

Art. 19 —(1) Facilitățile fiscale prevăzute la art. 18 se aplică cetățenilor români care revin în România împreună cu familia și care au cel puțin un copil minor.

(2)     Cetățenii români care nu au copii beneficiază de aceleași facilități fiscale, cu condiția să demonstreze, prin documente adecvate, că au desfășurat activități profesionale într-o altă țară pentru o perioadă de cel puțin un an.

(3)     Scutirile fiscale prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică pentru o perioadă egală cu perioada în care persoana fizică a fost rezidentă în altă țară, dar nu mai mult de trei ani.

 

Subcapitol III.3 – Facilități în vederea asigurării accesului la programe medicale, sociale, educaționale și culturale

Art.20. – Cetățenii români repatriați, care sunt mame sau viitoare mame, beneficiază de asistență medicală gratuită și de acces gratuit la servicii medicale în sistemul public din România, dacă nașterea are loc în România după finalizarea procesului de repatriere sau dacă sarcina se află în diferite stadii în timpul procedurilor de reîntoarcere în țară, cu condiția respectării criteriilor stabilite de prezenta lege privind repatrierea.

 

Art.21. — Cetățenii români care se întorc în România beneficiază de spitalizare și consultații medicale gratuite în centre de sănătate publice pentru primul an de la întoarcerea în țară. Aceste servicii sunt disponibile atât pentru beneficiarii direcți, cât și pentru copiii acestora, până la momentul în care aceștia se încadrează în piața forței de muncă, inițiază procedurile pentru demararea unei afaceri proprii sau îndeplinesc alte criterii prevăzute în prezenta lege.

 

Art. 22 —(1) Cetățenii români care se întorc în România, împreună cu copiii lor, beneficiază de acces gratuit în centrele de educație, pentru învățarea limbii române. Copiii născuți în străinătate vor beneficia de un program de burse și de integrare în școli regionale, cu predare în limba engleză, italiană, spaniolă sau alte limbi relevante, precum și de cursuri intensive de limba română, pentru a facilita reintegrarea lor în societatea românească.

(2) Pentru respectarea dispozițiilor alin. (1), se vor înființa clase pregătitoare, formate din minimum 10 elevi, destinate copiilor cetățenilor români născuți în străinătate, în toate unitățile de învățământ primar sau gimnazial din municipiile și orașele cu o populație de peste 10.000 de locuitori, precum și în comunele cu o populație de peste 5.000 de locuitori.

 

Art. 23 —(1) Se înființează Programul „Școala românească în Diasporă”, în parteneriat cu Guvernul României, guvernele statelor în care există comunități mari de români și cu sprijinul oamenilor de afaceri români din străinătate. Prin acest program se vor înființa școli gimnaziale și licee românești în marile capitale europene și de pe continentul american, precum și în orașele unde există comunități mari de cetățeni sau etnici români.

(2) Absolvenții școlilor gimnaziale și liceelor românești din străinătate vor avea acces la liceele și universitățile din România, pe locuri special rezervate și bugetate anual de către Ministerul Educației pentru învățământul preuniversitar și de către universitățile de stat și private pentru învățământul universitar. În plus, se vor aloca burse de studiu pentru elevii români din diaspora care doresc să studieze la unitățile de învățământ din România, după modelul burselor alocate etnicilor români din Ucraina și Republica Moldova. Administrațiile publice locale vor organiza, cu sprijinul autorităților, internate sau alte forme de cazare pentru elevii din străinătate care studiază în România.

 

Art. 24 —(1) Cetățenii români care se întorc în România și doresc să urmeze studii universitare beneficiază de gratuitate pentru primul an de studii în cadrul universităților de stat.

(2)   În cazul continuării studiilor, pentru cei ale căror studii din țara de relocare sunt echivalate cu sistemul educațional românesc, primul an de studii în România va fi considerat cel de la data întoarcerii în țară.

(3)   Studiile realizate în străinătate sunt recunoscute sau echivalate conform legislației în vigoare și a acordurilor bilaterale existente, pentru cetățenii români reveniți în România, în vederea finalizării acestora.

(4)   Etnicii români și copiii cetățenilor deposedați de drepturi civile care studiază în România beneficiază de facilitarea obținerii cetățeniei române, precum și de integrarea pe piața forței de muncă din România, conform legislației aplicabile.

 

Art. 24* — Ministerul Educației, în parteneriat cu universitățile de stat și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, va implementa un program de studii postdoctorale destinat românilor din străinătate, deținători ai titlului de doctor în diverse domenii științifice. Programul va acorda anual burse postdoctorale, al căror număr va fi stabilit prin norme metodologice emise de cele două instituții. Valoarea fiecărei burse va fi echivalentul în euro (la cursul zilei) a 100.000 lei pentru fiecare deținător a1 titlului de doctor care revine în România pentru a continua activitatea de cercetare începută în străinătate. În plus, participanții la program vor beneficia de asigurarea contribuțiilor la CAS și de o suplimentare salarială, pentru a asigura competitivitatea financiară și atractivitatea programului pentru specialiștii din domenii științifice.

 

Art. 25 —(1) Cetățenii români care se întorc în România beneficiază de sprijin, prin intermediul instituțiilor abilitate, pentru încadrarea în muncă.

(2)    Aceștia vor avea acces gratuit la programe de reconversie profesională, organizate de autoritățile competente, pentru a facilita integrarea pe piața muncii din România.

(3)    Calificările și competențele profesionale obținute în străinătate vor fi recunoscute pentru încadrarea în locurile de muncă din România. În funcție de domeniul de activitate ales se va putea susține, dacă este necesar, un examen de specialitate pentru validarea calificărilor lor.

 

Subcapitol III.4 – Dispoziții privind implicarea administrațiilor locale și centrale

Art. 26 -(1) La nivelul administrațiilor publice județene, prin consiliile județene sau prefecturi, se va institui un serviciu dedicat românilor din diaspora, originari din județul respectiv. Acest serviciu va coordona birourile locale din comunitățile care au peste 10% din populația activă plecată definitiv în străinătate de cel puțin doi ani, în ultimii 30 de ani.

(2)     Serviciul de legătură cu românii din diaspora, organizat la nivelul fiecărui consiliu județean sau prefectură, va coordona birourile locale și va asigura implementarea programelor prevăzute în prezenta lege.

(3)    Fiecare birou local va include cel puțin un român revenit din diaspora, care este beneficiar a1 unuia dintre criteriile menționate în prezenta lege. Acest reprezentant va menține legătura dintre comunitățile de români plecați din localitatea respectivă și administrația publică locală.

(4)     Românii din diaspora care lucrează în astfel de birouri sau servicii vor beneficia de contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă sau cu timp parțial, sau de muncă la domiciliu, conform prevederilor Codului Muncii, art. 82-87 și 103-110. Contractele vor fi încheiate cu autoritățile publice locale sau județene.

(5)    Se autorizează administrațiile publice județene și cele locale să înființeze și să organizeze înschemele proprii serviciul, respectiv birourile menționate la acest articol.

 

Art.27. – În colaborare cu reprezentanții birourilor de legătură cu românii din străinătate, la nivelul fiecărei comunități locale se va stabili, în conformitate cu legislația electorală, cel puțin un mandat de consilier local destinat cetățenilor români din diaspora, originari din localitatea respectivă.

 

Art.28.- (1) Primarii unităților administrativ-teritoriale de tip comună și oraș, care au parteneriate cu autoritățile publice locale similare din Republica Moldova sau din unitățile administrativ- teritoriale din zone cu populație preponderent românească din Ucraina (Bugeac, Cernăuți, Herța), din Valea Timocului (Serbia) sau localități formate din aromâni/megleoromâni din Albania, vor beneficia de alocări financiare din bugetul de stat și de compensații din bugetul județean. Aceste alocări financiare vor fi stabilite și alocate în colaborare cu Ministerul Finanțelor, prin utilizarea Fondului de Rezervă al Guvernului României și cu cofinanțare din partea consiliilor județene, pentru susținerea activităților comune în domeniile cultural, economic și investițional.

(2)    Programele și activitățile menționate la alin. (1) se vor regăsi în lista proiectelor eligibile pentru finanțare prin fonduri europene, elaborate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Finanțelor, în cadrul capitolelor privind proiectele operaționale de interconectare.

 

Capitolul IV – Obligațiile beneficiarilor de facilități

Art.29. -(1) Beneficiarii prezentei legi au obligația ca, în termen de maximum 12 luni de la înscrierea în PURD, să prezinte unul dintre următoarele documente:

a)     contract individual de muncă, cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată;

b)     dovada înființării unei întreprinderi pe teritoriul României;

c)     dovada înscrierii într-un program universitar din România.

(2)    Documentele menționate la alin. (1) vor fi încărcate în platforma PURD, la secțiunea „Raportare”.

(3)    Documentele menționate la alin. (1) vor fi încărcate anual în platforma PURD, pentru o perioadă de minimum 3 ani.

(4)     În cazul în care beneficiarii nu respectă termenele prevăzute la alin. (1), aceștia vor fi notificați cu

privire la obligația de a se conforma.

(5)     În cazul schimbării statutului beneficiarului, acesta are obligația de a raporta, prin intermediul platformei PURD, actualizarea situației, în conformitate cu dispozițiile alin. (1), lit. a)-c).

 

Art.30. -(1) Beneficiarii prezentei legi au obligația de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de minimum 5 ani de la data reîntoarcerii în țară.

(2)    În cazul nerespectării acestei obligații, beneficiarii vor restitui integral toate sumele și beneficiile primite în temeiul prezentei legi, la care se adaugă penalități calculate conform legislației în vigoare.

(3)    Perioadele de timp în care aceștia părăsesc teritoriul României pentru scopuri turistice, medicale sau pentru rezolvarea diferitelor probleme cu autoritățile statului din care se relochează, nu se iau în calcul pentru perioada de 5 ani.

 

Art.31. -(1) Beneficiarii prezentei legi au obligația de a contribui la consolidarea comunității locale în care se stabilesc, de a respecta legislația națională în vigoare și de a participa activ la dezvoltarea economică și socială a României.

(2) Încălcarea acestor obligații poate atrage pierderea unor facilități sau obligația de restituire parțială sau integrală a sumelor primite, în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

 

Art.32 —(1) În cazul în care un beneficiar al prezentei legi nu se angajează în termen de 9 luni de la revenirea în țară, acesta va fi inclus automat în programe de formare profesională sau reconversie profesională, organizate de autoritățile competente.

(2) Beneficiarii au obligația de a participa activ la aceste programe și de a depune eforturi rezonabile pentru a se integra în piața muncii.

 

Art.33. —(1) Guvernul României va implementa măsuri pentru a promova și facilita întoarcerea cetățenilor români din diaspora, prin campanii de informare și programe de susținere a revenirii în țară, desfășurate inclusiv prin rețelele consulare și ambasadele României din străinătate.

(2) Parlamentul României, prin Comisiile pentru Românii de Pretutindeni și parlamentarii aleși din diaspora, va organiza dezbateri anuale privind programele de susținere a întoarcerii în țară, folosind fondurile alocate în bugetul anual al fiecărei Camere. De asemenea, se vor organiza vizite trimestriale ale parlamentarilor în comunitățile românești din străinătate, pentru a mediatiza aceste programe.

 

Art.34.- (1) Măsurile prevăzute de prezenta lege au ca scop atragerea cetățenilor români din diaspora pentru consolidarea forței de muncă calificate și stimularea economiei naționale prin creșterea consumului și investițiilor directe.

(2)    Guvernul României, prin ministerele de resort, va monitoriza impactul acestor măsuri și va raporta anual Parlamentului asupra rezultate lor obținute, inclusiv privind numărul de cetățeni atrași și beneficiile economice generate.

 

Capitolul V – Programe destinate susținerii comunităților românești din Diasporă pentru păstrarea identității naționale

Art.35. — În conformitate cu prevederile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se încurajează programe speciale destinate predării limbii și literaturii române, precum și a istoriei naționale, în comunitățile românești din străinătate, prin:

• finanțarea școlilor asociate cu bisericile și a școlilor de week-end organizate de asociațiile românilor din diaspora, atât prin desfășurarea de cursuri cu prezență fizică cât și online;
• organizarea periodică de cursuri de formare și perfecționare pentru cadrele didactice din străinătate, cu avizul și susținerea financiară a Ministerului Educației.

 

Art.36. — Cu sprijinul asociațiilor românilor din diaspora, prin intermediul reprezentanțelor diplomatice și economice ale României din străinătate, vor fi organizate târguri de locuri de muncă și dezbateri cu mediul de afaceri din România, pentru a facilita o conexiune între ofertele de pe piața muncii din România și cele din străinătate.

 

Capitolul VI — Dispoziții finale

Art. 37. -(1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a1 României, Partea I.

(2) Pentru implementarea prevederilor prezentei legi, autoritățile publice centrale și locale vor

colabora cu Biserica Ortodoxă Română, cu celelalte organizații ale cultelor recunoscute oficial, cu mediul privat, organizațiile non-guvernamentale, precum și cu instituții de educație și academice.

 

Art.38. —(1) Guvernul României, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului  Dezvoltării,  Lucrărilor  Publice  și Administrației, Ministerului  Afacerilor  Interne,

 

Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, și Ministerului Finanțelor, va emite normele metodologice necesare pentru aplicarea prezentei legi în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Răspunderea pentru întârzierea adoptării norme lor metodologice va fi stabilită conform legislației privind responsabilitatea ministerială, iar persoanele responsabile vor putea fi acționate în instanță, conform dispozițiilor legale în vigoare.

 

Art.39. — Prin excepție de la dispozițiile art. 38, beneficiarii prezentei legi pot începe procedurile de înscriere în Platforma Unică a Românilor din Diasporă (PURD) după 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Art.40. — Prezenta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

***

Proiectul PNL pentru românii din diaspora a fost depus la Senat, prima Cameră sesizată: https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b502&an_cls=2024