Atacul a avut loc joi, în puterea nopţii (la ora locală 3.00), la Pont Sondé, un oraş situat la aproximativ 100 km nord-vest de capitala Port-au-Prince.
Guvernul haitian a condamnat ferm vineri „brutalitatea incalificabilă” a atacului comis asupra unor „civili nevinovaţi” şi a anunţat că a trimis întăriri la faţa locului, inclusiv unităţi specializate în lupta împotriva bandelor şi sprijinite de forţa de poliţie multinaţională condusă de Kenya.
„Astăzi, încă o dată, prea des, ne confruntăm cu laşitatea absolută”, a spus premierul haitian Garry Conille, denunţând „o crimă odioasă” comisă împotriva „întregii naţiuni haitiene”.
Haiti, o ţară mică şi săracă din Caraibe, este devastată de ani de zile de violenţe între bande, dublate de o gravă criză umanitară, economică şi politică. Cel puţin 3.661 de persoane au fost ucise în această ţară începând din ianuarie, ca urmare a violenţelor, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, care a furnizat acest bilanţ săptămâna trecută.
Liderul bandei „Gran Grif” (Marea Gheară), Luckson Elan, este vizat de sancţiuni americane din septembrie pentru implicarea sa în încălcări grave ale drepturilor omului. Într-un mesaj audio distribuit joi pe reţelele sociale, liderul Gran Grif, Luckson Elan, a dat vina pe stat şi pe victime pentru atacuri, acuzând locuitorii că au rămas pasivi în timp ce soldaţii săi erau ucişi de poliţie sau de grupuri de vigilenţă.
Potrivit lui Bertide Horace, purtătoarea de cuvânt al unei asociaţii locale, Elan ameninţase că va ataca locuitorii din Pont Sondé din cauza unei dispute privind drumul care leagă capitala Port-au-Prince de Cap-Haïtien. Crima în masă „a urmat refuzului unor şoferi din Pont Sondé de a plăti bandei banii ceruţi la o staţie de taxare pe care aceasta o instalase pe drumul principal”, a declarat ea într-un interviu acordat postului local de radio Magik 9.
„Bandiţii au invadat localitatea şi au executat zeci de locuitori. Aproape toate victimele au fost împuşcate în cap”, a povestit femeia, acuzând că „poliţia staţionată în apropiere” şi „aparent lipsită de personal” nu a opus nicio rezistenţă huliganilor.
Atacul s-a soldat, de asemenea, cu cel puţin 16 persoane grav rănite, potrivit ONU, inclusiv doi membri ai bandei loviţi într-un schimb de focuri cu poliţia haitiană.
Această tragedie survine într-un moment în care misiunea multinaţională de poliţie, care ar trebui să sprijine poliţia haitiană în lupta împotriva bandelor armate, nu poate produce rezultate concrete din lipsă de resurse suficiente.
Înaltul Comisariat al ONU a făcut apel la „o creştere a sprijinului financiar şi logistic internaţional” pentru această forţă, formată în principal din poliţişti kenyeni.
„De asemenea, este esenţial ca autorităţile să efectueze o anchetă rapidă şi aprofundată asupra acestui atac, să îi aducă pe presupuşii autori în faţa justiţiei şi să garanteze despăgubiri victimelor şi familiilor acestora”, a adăugat Înaltul Comisariat.
Însă, având în vedere fragilitatea instituţiilor ţării, există un risc real ca această dorinţă să nu fie luată în considerare, notează AFP.
Valul de violenţe şi situaţia umanitară catastrofală au forţat peste 700.000 de persoane, dintre care jumătate sunt copii, să îşi părăsească locuinţele pentru a se refugia în altă parte a ţării, potrivit celor mai recente cifre ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), publicate miercuri.
ONU a acuzat banda lui Elan de omoruri, violuri, răpiri în masă, jafuri, distrugerea proprietăţii, deturnarea de camioane şi forţarea fermierilor să părăsească suprafeţe de teren, ameninţându-i cu moartea dacă se întorc.
Bandele din Haiti sunt înarmate în mare parte cu arme traficate din Statele Unite.
Se presupune că şi poliţia a luat parte la unele masacre. Liderul bandei Jimmy „Barbeque” Cherizier, un fost ofiţer de poliţie, a fost acuzat de ONU că a planificat şi a luat parte la uciderea în 2018 a 71 de civili în cartierul La Saline din capitală, situat lângă port. Portul, un coridor cheie de aprovizionare, a fost închis de la sfârşitul lunii trecute din cauza atacurilor bandelor, agravând criza alimentară deja gravă.
Fostul guvern din Haiti a solicitat pentru prima dată sprijin internaţional pentru securitate în 2022. Între timp, ţări precum Statele Unite şi Regatul Unit, care deţin ambele teritorii în Caraibe, au continuat să organizeze zboruri de deportare către Haiti, în ciuda rugăminţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite de a nu face acest lucru.
Republica Dominicană vecină a declarat săptămâna aceasta că va intensifica deportările migranţilor fără documente până la 10 000 pe săptămână.
