Alegerile prezidențiale din SUA, care vor avea loc pe 5 noiembrie 2024, vor determina perspectivele viitoarei administrații de la Casa Albă de a relua dialogul cu Rusia în legătură cu o posibilă prelungire a Tratatului ruso-american privind armamentele ofensive strategice (START), a cărui soartă rămâne incertă din cauza politicii duse de Washington față de Moscova, scrie Rador Radio România.
Administrația americană în exercițiu în frunte cu președintele SUA, Joe Biden, și vicepreședintele, candidatul la postul de șef al statului, Kamala Harris, și-a declarat în repetate rânduri public disponibilitatea de a prelungi Tratatul START, care expiră oficial în februarie 2026.
După cum transmite RIA – Novosti, la sfârșitul lunii septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, John Kirby, coordonator pentru comunicații strategice în cadrul Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, a declarat agenției ruse de presă RIA – Novosti, că Statele Unite sunt gata să reia dialogul cu Rusia în legătură cu un nou tratat și că așteaptă decizia președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.
O astfel de diplomație publică are loc în același timp cu continuarea ajutorului militar acordat Kievului și cu încercarea de a provoca Federației Ruse, după cum declară autoritățile americane, o înfrângere strategică. Mai mult decât atât, SUA continuă să își consolideze prezența militară în Europa, livrând în regiune rachete cu rază lungă de acțiune care ajung la Forțele Armate ale Ucrainei și intenționează să amplaseze în Germania noi sisteme cu rază lungă de acțiune, inclusiv arme supersonice. Ca urmare a acestei poziții ambivalente a Washingtonului,
Ministerul rus de Externe a declarat deschis că Moscova nu este pregătită pentru relansarea negocierilor privind Tratatul START fără schimbarea liniei ostile antirusești a SUA.
La începutul lunii octombrie, secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a declarat că convorbirile referitoare la stabilitatea strategică trebuie construite cu înțelegerea noilor condiții. El a subliniat, de asemenea, că este practic imposibil să se discute despre armamentele strategice ofensive fără a se lua în considerare infrastructura militară nucleară din Europa, fără ca în procesul de negociere să fie incluse statele europene și fără a fi afectate alte elemente ale securității strategice.
