DNA anunţpă că a făcut demersurile necesare pentru ca ministrul Justiţiei să solicite încuviinţarea Camerei Deputaţilor pentru percheziţii informatice şi domiciliare în cazul fostului ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru.
”În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 758/VIII/3 din data de 10 octombrie 2024, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J. referatul şi copia dosarului penal (10 volume) întocmite de procurorul din cadrul Serviciul Teritorial Iaşi, pentru a fi înaintate ministrului Justiţiei, astfel încât acesta să solicite Camerei Deputaţilor, în baza art. 72 din Constituţia României, art. 23 alin. (1) şi art. 24 din Legea nr. 96 , republicată din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, art. 223 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, cu modificările ulterioare, încuviinţarea percheziţiei informatice şi domiciliare!, anunţă vineri DNA, referindu-se la cazul lui Nelu Tătaru.
DNA precizeazp că percheziţia este o activitate prevăzută de Codul de procedură penală necesară pentru descoperirea şi strângerea probelor în procesul penal, iar în cazul membrilor Parlamentului, efectuarea acestei activităţi este condiţionată de votul plenului Camerei din care face parte parlamentarul respectiv.
Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru s-a aflat joi dimineaţă la sediul DNA Iaşi, pentru acuzaţii de luare de mită, la ieşire el declarându-se nevinovat.
El ar fi primit ca mită, în decurs de 3 luni, sume de bani între 100 şi 500 de lei, precum şi alimente, de la 45 de persoane, conform DNA. Alte 27 de persoane sunt cercetate pentru dare de mită în acelaşi dosar.
Potrivit articolului 72 din Constituţie, ”Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
