Lituanienii votează, duminică, în primul tur al alegerilor parlamentare, în vederea unei posibile schimbări de guvern, dar fără o schimbare reală a politicii externe, principalele partide fiind toate de acord cu un sprijin puternic pentru Ucraina şi o apărare consolidată împotriva ameninţărilor ruseşti, informează AFP.
Potrivit observatorilor, votul va duce probabil la înlocuirea conservatorilor aflaţi la putere cu partidul de centru-stânga şi ar putea marca intrarea în parlament a unui nou partid populist al cărui lider este judecat pentru presupuse comentarii antisemite.
Statul baltic, care are o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, se teme că ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei în urma invaziei Ucrainei de către forţele ruse.
Principalele partide din acest stat membru NATO şi UE sunt toate de acord asupra necesităţii unui sprijin puternic pentru Kiev şi a menţinerii sau chiar creşterii cheltuielilor pentru apărare, care se situează în prezent la aproximativ 3% din PIB.
Sondajele de opinie arată că Partidul Social Democrat, care a rămas la putere din 2012 până în 2016, ar câştiga în faţa altor 14 partide şi coaliţii, cu aproximativ 20% din voturi.
Partidul de centru-dreapta la putere, Uniunea Patriei, ar urma să obţină aproximativ 15% din voturi. Un total de şase sau şapte partide ar putea trece pragul electoral.
În ciuda posibilei schimbări de guvern, nu sunt aşteptate schimbări majore în politica externă.
Preşedintele Gitanas Nauseda, care a fost reales pentru un al doilea mandat în mai anul trecut cu sprijinul social-democraţilor, ar fi în favoarea unei schimbări de guvern.
În timpul campaniei, Nauseda s-a întâlnit cu liderii tuturor partidelor parlamentare, cu excepţia conservatorilor, care au fost adesea în conflict cu el pe parcursul mandatului lor de patru ani.
„Mi-am dat votul pentru ca autorităţile să lucreze împreună, şi nu una împotriva celeilalte, pentru a rezolva problemele poporului lituanian”, a declarat Nauseda după exprimarea votului său anticipat, fără a preciza însă alegerea sa exactă.
Alte partide de opoziţie s-au unit împotriva conservatorilor aflaţi la putere.
„Vremea conservatorilor a trecut”, a declarat presei Vilija Blinkeviciute, lider al social-democraţilor şi fost ministru al securităţii sociale şi al muncii.
Social-democraţii s-au angajat să crească impozitarea progresivă, să impoziteze bunurile de lux şi să ofere fonduri suplimentare pentru serviciile sociale, precum şi să reducă impozitele pentru familiile cu copii, să crească pensiile şi să ofere scutiri de TVA pentru produsele alimentare.
Alegerile sunt, de asemenea, marcate de controversele legate de un nou partid populist, Nemunas Dawn, condus de un fost deputat, Remigijus Zemaitaitis, care, de asemenea, este de aşteptat să câştige locuri în parlament.
Anul trecut, Zemaitaitis a renunţat la locul său în parlament după ce a fost criticat pentru presupuse comentarii antisemite.
Acesta este în prezent judecat pentru incitare la ură, deşi respinge acuzaţia şi insistă că a criticat doar politica guvernului israelian în Fâşia Gaza.
Majoritatea partidelor politice au promis să îl excludă pe Zemaitaitis din orice potenţială coaliţie de guvernare.
„Cred că ne confruntăm nu numai cu o ameninţare geopolitică, ci şi cu o ameninţare politică internă”, a declarat presei ministrul de externe Gabrielius Landsbergis, liderul conservatorilor, după votul anticipat.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 90% din cei 208 000 de evrei din Lituania au fost ucişi, adesea cu ajutorul colaboratorilor locali, iar memoria istorică a Holocaustului în această ţară este încă subiectul unor dezbateri intense.
Primul tur al alegerilor de duminică va aloca aproximativ jumătate din cele 141 de locuri parlamentare prin reprezentare proporţională, restul locurilor urmând să fie alocate în al doilea tur, la 27 octombrie.
