Florin Pușcaș: – Am văzut că ați dat libertate școlilor să interzică telefoanele mobile. Mă rog, în regulamentul-cadru și în statutul elevului se prevede că ar trebui să existe un spațiu dedicat unde elevii își pun telefoanele, școlile nu prea-și asumă să facă asemenea spații sau chiar să țină cheia e o problemă. În privința uniformei, din nou, se impun uniforme, deși regulamentul-cadru spune foarte clar că nu se pot da sancțiuni pentru lipsa uniformei. Cumva din dorința poate de a reduce indisciplina în școală și ținutele indecente, există riscul să aruncăm și copilul odată cu apa din copaie, cum se spune. Cum credeți că se desfășoară până acum procesul acesta de transformare pe care l-ați propus? E eficient?
Ligia Deca: – Vorbim aici despre două lucruri diferite. Unul este legat de măsurile pe care le-am luat și în lege, avem un capitol special vizavi de combaterea violenței în școală. Asta s-a reflectat în Regulamentul de organizare și funcționare în învățământul preuniversitar și în statutul elevului, cele două mari documente care guvernează activitatea de zi cu zi la școală. Practic, ce s-a întâmplat a fost să dăm școlii mai multe instrumente. Se tot vorbește despre autonomia școlii. Nu există două școli la fel, unele au probleme mai mari, altele au probleme mai mici, sunt diferite tipologiile de probleme. Și atunci le-am dat mai multe instrumente. Printre ele și această posibilitate de a interzice telefoanele mobile unde, înțeleg, nu există posibilitatea întotdeauna ca profesorul să controleze dacă și-a pus toată lumea telefonul în spațiul acela din fiecare clasă. Atunci pot stabili o regulă generală, dar numai prin aprobare în consiliul de administrație al școlii. Trebuie să existe un acord și la profesori, și la părinți, și la elevi. Am văzut că în alte state europene asta se legiferează la nivel național. Noi am lăsat-o la latitudinea școlii. Cert este că în oră nu se folosește telefonul mobil, asta e o regulă prin lege. În restul timpului, e o decizie a școlii. Sunt școli care au nevoie de această regulă de interzicere totală, sunt altele care, din contră, au nevoie ca copiii să poată comunica cu familiile. De exemplu, școlile izolate, în care se ajunge greu, unde părintele are nevoie să comunice cu elevul pentru a vedea când îl preia, cum procedează.
Avem și o altă chestiune legată de accesul în școală. S-a discutat mult despre pază, despre monitorizarea audio-video. O modalitate de a gestiona fluxurile de acces în școală, pentru a nu exista probleme, este să ai un semn distinctiv. Acest semn distinctiv, care nu trebuie să fie musai uniforma. Sigur, școala, dacă există acord, poate să decidă că dorește uniformă, dar ea nu trebuie să reprezinte un motiv de excludere din școală. Dacă o familie nu-și permite uniforma, fie școala o furnizează familiei respective, fie nu interzice accesul copilului la școală. Însă să știți că semnele distinctive, în cele mai multe cazuri, nu sunt uniformele. Sunt o matricolă, o eșarfă, o cravată, un cod cromatic. Deci nu trebuie să absolutizăm. Noi discutăm numai despre uniforme, dar în esență este vorba despre o modalitate ca un copil să poată fi recunoscut mai ușor când intră pe poarta școlii – este sau nu elev al școlii. E atât de simplu.
Florin Pușcaș: – Camerele de supraveghere din școli nu funcționeză în școli. Sau dacă funcționează, funcționează doar cele de pe holuri, nu și cele din clase. Iar în clase se întâmplă cele mai multe nereguli, bătăi, bullying. De ce nu există o obligație în acest sens?
Ligia Deca: – Pentru că lucrăm cu un domeniu foarte sensibil. Este vorba despre regulamentul GDPR care nu-ți permite să înregistrezi continuu audio-video decât cu permisiune sau în cazuri care țin de siguranță națională. Și noi a trebuit să discutăm foarte mult cu autoritatea pentru GDPR pentru a face acele modificări care spun că o școală poate decide supraveghere fie cu majoritate a părinților și a cadrelor didactice, fie dacă are un număr semnificativ de cazuri de violență poate decide Consiliul de Administrație, pentru o perioadă de un an, să utilizeze monitorizarea audio-video. Deci trebuie să respectăm atât dreptul la imagine și la date personale și în același timp să protejăm securitatea copiilor în școală. E un subiect foarte viu, mai ales după pandemie, când a fost mult învățământ online, oamenii au temeri și cred că odată cu utilizarea numai în scopul pentru care trebuie să utilizăm aceste imagini, adică pentru securitatea copiilor, a cadrelor didactice sau protecția bunurilor, oamenii vor căpăta încredere. Iar în școli trebuie depanate dacă nu funcționează, trebuie să existe o solicitare către primărie.
- Vezi și: VIDEO Cum vrea să rezolve Ministerul Educației criza forței de muncă? Ligia Deca: ‘Mi se pare absolut paradoxal, vom avea probleme enorme de acum încolo’
- Vezi și: VIDEO Meditațiile pentru elevi au ajuns o ‘obligație’? Ligia Deca, într-un interviu pentru stiripesurse.ro: ‘Nu întotdeauna suprapregătirea ajută’
- Vezi și: VIDEO Interviu cu Ligia Deca: ‘Avem prea puțini tineri care termină o facultate’/ ‘Însănătoșirea sistemului universitar cred că s-a întâmplat deja de ani buni’
