Romanul „Dragoste în vremea revoltelor” de Ahmet Altan, cel de-al doilea volum al „Cvartetului otoman”, a apărut la Editura Trei.
Întreţesând aventuri amoroase zbuciumate, intrigi politice, lupte pentru putere şi revolte sociale, „Dragostea în zilele revoltelor” oferă un tablou puternic şi viu al crizei Imperiului Otoman de la începutul secolului XX. Cartea a apărut în ediţie românească la Editura Trei, în colecţia Anansi. World Fiction.
„Romanul trebuie citit ca o continuare a romanului Ca o rană de sabie, pentru că aici, alături de Hikmet Bey, se regăsesc personajele din primul volum plasate într-un nou context istoric, esenţial pentru evoluţia ulterioară a naţiunii turce. La începutul anului 1909, sultanul încă domneşte peste Imperiul Otoman, în timp ce unioniştii, membri ai Societăţii Uniune şi Progres, care au reuşit să impună instaurarea Constituţiei din 1876, se luptă să-şi pună în aplicare programul de modernizare a instituţiilor şi a societăţii. Odată instalată anarhia în rândurile armatei infiltrate de mullahi devotaţi sultanului, care manipulează populaţia în numele legii Şari’a, izbucneşte o contrarevoluţie, care va duce în final la detronarea şi exilarea sultanului. Cartea, scrisă la mai bine de un secol de la evenimentele povestite, trasează numeroase paralele între istoria Turciei de la începutul secolului XX şi contemporaneitate, iar rememorarea detronării lui Abdul Hamid al II-lea, ultimul sultan cu autoritate absolută, poate constitui un exemplu şi un impuls pentru contemporani; profund convins de puterea sa nelimitată, de ordin divin, un tiran poate afla că nu este veşnic şi că imperiile, chiar seculare, se prăbuşesc într-o zi, deşi uneori supravieţuiesc în mentalul unor personalităţi accentuate. În timp ce traduceam acest roman monumental, cu multă curiozitate şi adeseori cu sufletul la gură, am înţeles perfect similitudinea dintre cele două epoci, aflate la un secol distanţă, şi mi s-au dezvăluit multe dintre secretele unei puteri discreţionare. Am evadat într-o lume surprinsă de autor cu atâta erudiţie, graţie şi empatie, încât, pătrunzând în Istanbulul însângerat al lui Altan, am fost copleşită de o imensă emoţie”, a declarat Mădălina Ghiu, traducătoarea cărţii.
Publicat în Turcia în 2001, romanul „Dragostea în vremea revoltelor” a fost tradus cu succes în întreaga lume, multe dintre ediţiile străine ale cărţii apărând mai ales după arestarea din 2016 a scriitorului.
Cartea s-a bucurat de cronici apreciative în cele mai importante publicaţii, fiind comparată adesea cu o saga ce aminteşte de Război şi pace: „Întregul roman radiază frumuseţe deplină” (CriticaLetterraria), „Un roman de atmosferă, hipnotic şi trist“ (Asian Review of Books), „Un thriller ambiţios şi inteligent despre dragoste şi război“ (Kirkus Reviews).
Ahmet Altan (n. 1950) este astăzi unul dintre cei mai citiţi prozatori turci, dar şi un jurnalist redutabil. A fost adus în faţa instanţei de cel puţin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode şi a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populaţiei armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eşuat din Turcia, Altan a fost judecat şi condamnat pentru că ar fi transmis „mesaje subliminale“ puciştilor in timpul unei emisiuni televizate.
În spatele gratiilor, în celula sa de patru metri, Ahmet Altan şi-a găsit salvarea în scris. Volumul său de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată – una dintre cele şase cărţi cu care a debutat proiectul Anansi. World Fiction (traducere de Andrei Covaciu) – a fost scos din închisoare, bucată cu bucată, de avocatul său. Tot în timpul detenţiei, Ahmet Altan a scris romanul Doamna Hayat, un elogiu adus libertăţii, iubirii, literaturii (ediţia în limba apărând sub semnătura Mădălinei Ghiu).
Deşi condamnat la închisoare pe viaţă, în aprilie 2021, Curtea Supremă de Apel a Turciei a dispus eliberarea lui. În februarie 2024, Ahmet Altan a fost condamnat din nou la închisoare. Întreaga corespondenţă îi este monitorizată şi cenzurată. De la debutul său din 1982, Altan a publicat mai multe romane şi volume de eseuri. În afară de traducerile amintite, la Editura Trei, sub umbrela Anansi, a mai apărut în traducere romanul „Ca o rană de sabie” (cu care debutează ciclul „Cvartetul otoman”, traducere de Luminiţa Munteanu).
În prezent, Ahmet Altan trăieşte la Istanbul, iar autorităţile turce îi interzic în continuare să părăsească ţara.
