Războiul a declanșat o criză umanitară fără precedent, milioane de cetățeni fiind forțați să se refugieze în regiunile estice ale țării. Acum, aceștia se confruntă cu o nouă amenințare mortală: răspândirea rapidă a holerei.
Dr. Ali Adam, ministrul sănătății din Kassala, descrie situația ca fiind critică: „Este prima dată când statul se confruntă cu așa ceva. Cel puțin în ultimii ani, nu a existat o astfel de epidemie de holeră”.
Cifrele sunt alarmante. În doar două săptămâni și jumătate, numărul cazurilor raportate de holeră a crescut cu 55%, ajungând la 24.116.
Numărul deceselor a atins 681, o creștere de 34%.
Chiara Lodi, directorul MSF Spania pentru Sudan, explică principala cauză a răspândirii bolii: „Principala problemă în cazul holerei este suprapopularea. Mișcarea de la un stat la altul are impact asupra sistemului de sănătate pentru că nu poate absorbi și are impact asupra infrastructurii – orașul sau satul – pentru că nu au suficient spațiu pentru toată lumea și nu sunt construite pentru a găzdui atât de mulți oameni”.
Situația este agravată de dificultățile întâmpinate în livrarea ajutoarelor umanitare. Birocrația și conflictul în curs împiedică intervenția rapidă a organizațiilor de ajutor.
Lodi subliniază că, în timp ce atenția este adesea concentrată pe victimele directe ale conflictului, cei mai afectați sunt de fapt „copiii, mamele și bătrânii care trebuie să scape și se trezesc fără nimic într-un loc care nu este construit pentru a le face față și într-un sistem de sănătate care se îndreaptă spre colaps”.
În ciuda eforturilor, spitalele sunt copleșite. La Spitalul Universitar Kassala, secția de carantină pentru holeră funcționează la capacitate maximă, oferind îngrijiri vitale celor care reușesc să ajungă acolo.
Experții avertizează că cifrele raportate ar putea fi subestimate, ceea ce înseamnă că situația reală ar putea fi chiar mai gravă decât se crede în prezent, conform Sky News.
De ce este război civil în Sudan
În preznet, sunt ciocniri armate în locuri strategice din capitală, în timp ce membrii unei forțe paramilitare – Forțele de Sprijin Rapid (RSF) – se luptă cu soldații obișnuiți.
Iată ce trebuie să știți despre acest conflict, potrivit unei analize realizată de BBC.
Ce a dus la apariția acestor lupte?
De la lovitura de stat din octombrie 2021, Sudanul a fost condus de un consiliu de generali, condus de cei doi militari aflați în centrul disputei: generalul Abdel Fattah al-Burhan, șeful forțelor armate și, de fapt, președintele țării, și adjunctul său și liderul RSF, generalul Mohamed Hamdan Dagalo, mai cunoscut sub numele de Hemedti.
Ei nu au fost de acord cu privire la direcția în care se îndreaptă țara și la propunerea de trecere la un regim civil.
Unul dintre principalele puncte de divergență se referă la planurile de a include RSF, care numără 100.000 de membri, în armată, și la cine ar urma să conducă noua forță.
Unde se află Sudanul?
Națiunea din nord-estul Africii se învecinează cu șapte țări, inclusiv cu vecinii puternici de la nord – Egipt – și de la est cu Etiopia.
De asemenea, are o vecinătate de coastă cu Marea Roșie, care este esențială pentru comerțul internațional.
Sudanul a fost cândva cea mai mare țară de pe continent ca suprafață, până când Sudanul de Sud și-a câștigat independența în 2011, după decenii de război civil.
De ce au izbucnit luptele acum, în 2023?
Aceste violențele vin după mai multe zile de tensiuni, după ce membrii RSF au fost redistribuiți în întreaga țară, săptămâna trecută, într-o mișcare pe care armata a văzut-o ca pe o amenințare.
A existat o speranță că negocierile ar putea rezolva situația, dar aceste discuții nu au mai avut loc.
Nu se știe cine a tras primul foc de armă, dar de atunci luptele s-au intensificat în diferite părți ale țării, iar aproape 100 de civili au murit, potrivit unui sindicat al medicilor din Sudan.
De ce au fost prinși civilii în conflict?
Chiar dacă conflictul pare să se desfășoare în jurul controlului unor instalații cheie, o mare parte din conflict are loc în zonele urbane, iar civilii au devenit victime involuntare.
Nu este foarte clar unde se află bazele RSF, dar se pare că luptătorii lor s-au mutat în zone dens populate.
Forțele aeriene sudaneze au organizat atacuri aeriene în capitală, un oraș cu peste șase milioane de locuitori, ceea ce probabil a dus la victime civile.
Sâmbătă a avut loc o scurtă pauză în lupte, convenită de ambele părți, pentru a permite oamenilor să scape de lupte.
Cine sunt cei din Forțele de Sprijin Rapid (RSF)?
Forțele de sprijin rapid (RSF) au fost înființate în 2013 și își au originile în faimoasa miliție Janjaweed, care a luptat cu brutalitate împotriva rebelilor din Darfur, unde au fost acuzate de epurare etnică.
De atunci, generalul Dagalo a construit o forță puternică, care a intervenit în conflictele din Yemen și Libia. De asemenea, el a dezvoltat interese economice, inclusiv controlul unora dintre minele de aur din Sudan.
RSF a fost acuzată de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv de masacrarea a peste 120 de protestatari în iunie 2019.
O forță atât de puternică în afara armatei a fost considerată o sursă de instabilitate în țară.
De ce este armata la conducere?
Aceste lupte reprezintă cel mai recent episod din episoadele de tensiune care au urmat înlăturării președintelui Omar al-Bashir, aflat la putere de mult timp, în 2019.
Au avut loc proteste de stradă uriașe, care au cerut încetarea guvernării sale de aproape trei decenii, iar armata a organizat o lovitură de stat pentru a scăpa de el. Dar civilii au continuat să militeze pentru o revenire la un regim democratic.
A fost instituit un guvern comun militar-civil, dar acesta a fost răsturnat printr-o altă lovitură de stat în octombrie 2021.
Și, de atunci, rivalitatea dintre generalul Burhan și generalul Dagalo s-a intensificat.
În decembrie 2022 s-a convenit asupra unui acord-cadru, pentru a readuce puterea în mâinile civililor, dar discuțiile pentru finalizarea detaliilor au eșuat.
Ce doresc cei doi lideri rivali?
Generalul Dagalo a declarat că lovitura de stat din 2021 a fost o greșeală și a încercat să se prezinte pe sine și pe RSF ca fiind de partea poporului, împotriva elitelor din Khartoum.
Deși are o parte de sprijin, alții consideră că acest mesaj este greu de crezut, având în vedere istoricul brutal al forței paramilitare.
Între timp, generalul Burhan a declarat că armata va preda puterea în totalitate doar unui guvern ales, marginalizând și mai mult reprezentanții civili care se așteaptă să facă parte dintr-un acord de împărțire a puterii.
Dar există suspiciuni că ambii militari și susținătorii lor sunt îngrijorați de ceea ce s-ar putea întâmpla cu averea și influența lor dacă vor fi înlăturați din pozițiile lor puternice.
Ce pot face alte țări?
Există temeri că luptele ar putea fragmenta și mai mult țara, ar putea agrava turbulențele politice și ar putea atrage statele vecine.
Diplomații, care au jucat un rol crucial în încercarea de a urgenta revenirea la un regim civil, încearcă cu disperare să găsească o modalitate de a-i face pe cei doi generali să discute.
Un bloc regional a fost de acord să trimită trei președinți – din Kenya, Sudanul de Sud și Djibouti – la Khartoum, dar nu este clar dacă aceștia pot face călătoria, deoarece niciun avion nu zboară în sau dinspre țară.
Marea Britanie, SUA și UE au cerut cu toții încetarea focului și discuții pentru a rezolva criza.
