Bărbaţii au ajuns la Paris în ultimele luni, cu zboruri separate, după ce iniţial au fugit din Rusia în Kazahstan în 2022 şi 2023.
„Când am aterizat în Franţa, a fost prima dată când am putut respira pe deplin. Am simţit un sentiment de calm şi libertate, ce era mai rău era în spatele meu”, a povestit pentru The Guardian Aleksandr, fost soldat rus sub contract care a fost trimis în Ucraina şi a dezertat în vara anului 2023.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, zeci de mii de soldaţi ruşi au dezertat sau au refuzat ordinele de a lupta, susţin activiştii pentru drepturile omului şi grupurile care ajută soldaţii să fugă.
Însă Occidentul s-a găsit mult timp în dificultate de a lua o decizie, dacă să accepte sau nu soldaţii ruşi care au dezertat, dacă să-i considere eroi sau să se teamă de potenţiale riscuri de securitate sau de faptul că ar putea fi criminali de război. Deşi UE şi statele sale membre au discutat public despre oferirea de azil dezertorilor ruşi, nu s-a ajuns la nicio decizie şi s-a dovedit dificil pentru dezertori să obţină azil.
„Este pentru prima dată când o ţară din UE primeşte un grup de dezertori care nu aveau niciun document de călătorie sau paşaport”, a declarat Ivan Chuviliaev, purtător de cuvânt al Go By The Forest, un grup care ajută soldaţii ruşi să dezerteze şi care a lucrat la cazul celor şase soldaţi.
Neputând călători în Europa şi confruntându-se cu perspectiva unei încarcerări pe termen lung acasă, majoritatea dezertorilor au fugit în ţări care se învecinează cu Rusia, precum Armenia şi Kazahstan, unde puteau intra fără paşaport, dar aici rămân blocaţi, fără posibilitatea de a călători mai departe. Iar Moscova depune eforturi considerabile pentru a le da de urmă. A existat un număr tot mai mare de incidente în care dezertori ascunşi în ţări post-sovietice aflate la îndemâna Kremlinului au fost răpiţi sau deportaţi înapoi în Rusia. Situaţia lor precară a determinat apeluri tot mai puternice din partea activiştilor anti-război pentru a le oferi soldaţilor un adăpost sigur, permiţându-le să se refugieze în Occident.
„În Kazahstan, nu te poţi simţi niciodată în siguranţă; trebuie doar să ţii capul plecat”, a declarat Aleksandr, care a povestit cum a trăit fără cartelă SIM sau cont bancar pentru a evita să fie urmărit de Rusia. Din Kazahstan, Aleksandr a început să administreze un canal anonim pe YouTube, îndemnând alţi soldaţi să dezerteze.
Susţinătorii anti-război precum Chuviliaev cred acum că disponibilitatea Franţei de a admite dezertori ar putea crea un precedent şi ar putea trimite un semnal puternic altor ţări occidentale, accelerând potenţial procesul
„Decizia Franţei este rezultatul unei ample colaborări între autorităţile franceze şi un grup de organizaţii pentru drepturile omului”, a declarat Chuviliaev, a cărui organizaţie a ajutat peste 2.000 de soldaţi să fugă în străinătate. „Sperăm că acest lucru marchează începutul şi mai multor dezertori să fie lăsaţi să intre în Europa”, a adăugat el.
Chuviliaev a mai spus că fiecare dintre dezertori a fost verificat meticulos timp de luni de zile pentru „poziţia lor puternică şi consecventă împotriva războiului” înainte de a fi lăsat să intre în Franţa. „Înţelegem că există temeri în Occident că unii ar putea să nu fie cine spun că sunt”, a recunoscut el.
Printre cei cărora li s-au acordat vize temporare se numără bărbaţi care au luptat în războiul împotriva Ucrainei, precum şi recruţi şi ofiţeri care au reuşit să evite să fie trimişi pe linia frontului.
Chuviliaev crede că sosirea lor în Franţa ar putea servi drept stimulent pentru alţi ruşi să dezerteze din armată. „Pentru cineva care are în vedere dezertarea, este esenţial să îşi imagineze un viitor într-o ţară liberă, mai degrabă decât să se confrunte cu închisoarea sau cu o existenţă precară într-o ţară de la graniţa cu Rusia, trăind cu teama constantă de deportare”, a pledat el.
Kremlinul şi-a intensificat recent eforturile de reprimare a dezertării, vânând şi încarcerând soldaţi în ţară şi în străinătate, în încercarea de a-şi satisface nevoia constantă de forţe în Ucraina. Pentru a descuraja dezertarea, Putin a semnat o serie de legi care înăspresc pedepsele, inclusiv pedepse cu închisoarea de până la 15 ani şi confiscarea bunurilor soldaţilor care fug.
De asemenea, au existat numeroase articole în presă şi relatări personale despre aşa-numitele „găuri şi puţuri”, subsoluri în care ofiţerii şi soldaţii obişnuiţi sunt ţinuţi timp de mai multe zile împotriva voinţei lor pentru că au refuzat să lupte.Site independent de ştiri Mediazone a raportat că autorităţile au iniţiat cel puţin 7.400 de cazuri în justiţie în ultimii doi ani împotriva soldaţilor ruşi acuzaţi că şi-au abandonat unităţile fără permisie. Este probabil ca cifrele reale să fie mai mari, având în vedere încercările sistematice ale Kremlinului de a ascunde informaţii despre armată.
Rusia a urmărit, de asemenea, dezertorii ascunşi în străinătate, făcând presiuni asupra ţărilor de pe orbita sa geopolitică să îi predea pe dezertorii ruşi. În decembrie 2022, Kazahstanul a deportat un ofiţer de informaţii rus, Mihail Jilin, care dezertase. În martie 2023, un tribunal rus l-a condamnat pe Jilin la şase ani şi jumătate de închisoare.
Unii dezertori au avut parte de consecinţe şi mai grave. În februarie, Maksim Kuzminov, un pilot rus care dezertase în Ucraina, a fost împuşcat în faţa apartamentului său din oraşul balnear Alicante din Spania, unde locuia, într-o operaţiune atribuită pe scară largă serviciilor de informaţii ruse.
Conştient de cât de departe este dispusă să meargă Rusia pentru a pedepsi dezertorii, Aleksandr şi-a exprimat speranţa de a ajuta mai mulţi foşti soldaţi să se mute în Vest. „Ştiu prin ce trec acei oameni. Nu-i putem dezamăgi”, pledează el.
