Scopul, după cum a explicat ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, într-o călătorie în Kosovo, este de a rezolva problema saturației suferite de închisorile daneze. „Situația este urgentă și apreciem ajutorul pe care ni-l oferă Kosovo”, a spus social-democratul Hummelgaard, după ce, la sfârșitul lunii septembrie, a vizitat închisoarea în care acești prizonieri vor fi transferați, relatează Rador Radio România.
Acordul dintre ambele țări a fost semnat în 2021, dar nu a fost aprobat de Parlamentul kosovar până în luna mai. Danemarca și-a asumat costurile pentru activarea acestor celule, în încercarea de a garanta anumite condiții. Prizonierii transferați în Kosovo vor fi deportați în țara lor de origine odată ce pedeapsa lor va fi încheiată, potrivit Copenhagăi.
Danemarca, al cărei guvern este condus de social-democratul Mette Frederiksen, și-a înăsprit în ultimii ani politica de imigrație la extreme similare celor din alte țări nordice cu conducere conservatoare, precum Suedia, care a reprezentat în trecut linia celei mai generoase primiri a refugiaţilor.
Un nou trend
Inițiativa daneză face parte din tendința țărilor a căror populație din închisori crește de a „închiria” celule în alte țări în care este adevărat opusul. Până acum, însă, aceste acorduri au fost semnate între partenerii Uniunii Europene și nu au vizat exclusiv deținuții străini, migranții condamnați pentru infracțiuni grave sau în așteptarea deportarii.
Estonia, de exemplu, și-a oferit „celulele de închiriat” Suediei, pe lângă Marea Britanie. Norvegia, din poziția sa de țară non-UE, a închiriat locuri în închisoare Țărilor de Jos în trecut. Aceste tipuri de acorduri sunt întâmpinate cu respingere de către ONG-urile și organizațiile care sprijină familiile deținuților, deoarece presupun distanțarea deținutului și fac imposibile vizitele rudelor.
