Vinerea trecută, senatorul Eugen Pîrvulescu a fost pus sub urmărire penală şi va fi cercetat sub control judiciar într-un dosar în care este acuzat de instigare la cumpărare de influenţă.
Ministrul Alina Gorghiu a trimis preşedintelui Senatului, marţi, cererea de ridicare a imunităţii parlamentare în cazul lui Eugen Pîrvulescu.
Marius Petrescu ocupă funcția de director al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) încă din anul 2002. Deși puțini au auzit de el sau de această instituție, ORNISS joacă un rol crucial în securitatea națională, având responsabilitatea de a asigura accesul legal la informațiile clasificate pentru autorități și alte entități publice.
Ce este remarcabil (și, pentru mulți, suspect) în cazul lui Marius Petrescu nu este doar longevitatea sa la conducerea unei astfel de instituții, ci și lipsa de transparență și controversele legate de numirea și menținerea sa în această funcție. De-a lungul celor peste două decenii, Petrescu a fost mai mult un personaj discret, evitând reflectoarele publice și întrebările incomode referitoare la performanțele sale, criteriile de evaluare sau competențele sale manageriale.
Marius Petrescu a preluat conducerea ORNISS la un moment critic pentru România, cu un an înainte de aderarea la NATO, în 2004. La acea vreme, era imperativ ca România să demonstreze partenerilor occidentali că are o structură solidă de protecție a informațiilor secrete, iar numirea sa a venit în acest context. Totuși, lipsa unor detalii clare privind competențele sale specifice și modul de selecție a ridicat primele semne de întrebare.
Deși Petrescu era cunoscut în anumite cercuri, mai ales datorită activității sale în administrația publică, traseul său profesional înainte de 2002 este vag documentat. Acesta nu a detinut de-a lungul carierei decțt functii in institutii de stat.
Detaliile despre educația sa și despre experiențele profesionale relevante pentru o poziție atât de sensibilă precum cea de director al ORNISS sunt rareori menționate în spațiul public.
Cu toate ca detine gradul diplomatic de ministru plenipotenţiar, obtinut la doi ani după ce a venit la conducerea ORNISS și este autorul unui număr record de 49 de cărți, culegeri și îndrumare şi a 92 de articole şi comunicări ştiinţifice, Petrescu rămâne o fantomă așezată de peste 20 de ani pe scaunul călduț de la ORNISS, fără a se remarca in spatiul public.
De mentionat un alt “merit” academic al celui ce este absolvent a nu mai puțin de 7 (șapte) facultăți, două Academii si trei doctorate (două honoris causa la Chișinău și la Sofia). Acesta ester directorul consiliului doctoral la controversata fabrică de diplome, respectiv Universitatea Valahia Târgoviște.
Cariera fulminantă nu se termină aici. În paralel cu cele 7 facultăți, în 1994 Guvernul României îi atribuie o funcție de expert în arme chimice, cu toate că este inginer de pompe de apă la bază, și nu avea nicio expertiză în domeniu.
Între anii 2000 și 2002, Marius Petrescu a ocupat funcția de consilier pentru Mircea Geoană la Ministerul Afacerilor Externe și a fost, în același timp, director executiv al Autorității Naționale de Securitate, într-o perioadă în care cariera sa se intersecta semnificativ cu cea a lui Gabriel Oprea.
Daca stăm să numărăm anii de studiu în cadrul celor 7 facultatăți, plus cei petrecuți pentru a scrie cele 49 de cărți, ne întrebăm când a reușit acest personaj să mai și profeseze.
Unul dintre aspectele cele mai criticate în legătură cu cariera lui Marius Petrescu este aparenta „imunitate” pe care a dobândit-o în fața schimbărilor politice și a controalelor publice. Deși guvernele s-au schimbat constant de-a lungul ultimelor două decenii, Petrescu a rămas neclintit în poziția sa. Acest lucru ridică semne de întrebare, mai ales având în vedere natura sensibilă a activității ORNISS și nevoia de transparență și responsabilitate în gestionarea informațiilor secrete.
Deși periodic s-au vehiculat zvonuri despre controale sau audituri privind activitatea sa, detalii concrete despre eventuale evaluări interne sau externe nu au fost niciodată făcute publice. Aceasta a contribuit la o percepție generală de opacitate și lipsă de responsabilitate. Într-o democrație funcțională, funcțiile-cheie, mai ales cele legate de siguranța națională, ar trebui să fie supuse unei monitorizări constante și independente. În cazul ORNISS, conducerea pare să fi scăpat de sub lupa publicului.
Un alt aspect criticat prea putin in spatiul public este absența unui mecanism clar și transparent de evaluare a performanței conducerii ORNISS. Petrescu nu a fost subiectul unor analize sau raportări publice care să ateste eficiența sa sau modul în care a îndeplinit sarcinile specifice instituției pe care o conduce. Această lipsă de transparență face dificilă aprecierea obiectivă a carierei sale.
Pentru o poziție care implică un astfel de nivel de responsabilitate, criteriile de evaluare ar trebui să fie clare, iar activitatea instituției ar trebui să fie periodic supusă unor controale riguroase. În ciuda acestui lucru, detalii despre audituri sau rapoarte de evaluare pentru ORNISS nu sunt disponibile pentru public.
Într-o perioadă în care instituțiile de securitate ar trebui să fie modele de transparență și responsabilitate, longevitatea lui Petrescu în această funcție, lipsa de controale publice și modul opac în care instituția sa funcționează ridică multe semne de întrebare.
Acest nou scandal de coruptie nu face decat sa demonstreze ca in spatele acestor usi inchise, puterea pe care o detine din umbra Marius Petrescu depaseste sfera legalitatii si cu toate acestea, este vesnic protejat de guvernele aflate la putere, indiferent de culoare politica a acestora.
Acuzațiile DNA
Potrivit DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, începând cu ziua de vineri, faţă de Eugen Pîrvulescu, la data faptei şi în prezent senator în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de cumpărare de influenţă, faţă de Marian-Cătălin Burcescu, la data faptei director general la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă, şi faţă de alte două persoane, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, respectiv complicitate la trafic de influenţă.
Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în cursul anului 2022, persoana acuzată de trafic de influenţă, la instigarea lui Eugen Pîrvulescu şi beneficiind de ajutorul celeilalte persoane inculpate şi al lui Marian-Cătălin Burcescu, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 60.000 de euro din care martorul ar fi remis persoanei acuzate de trafic de influenţă suma de 150.000 lei (echivalentul a 30.000 euro), acesta din urmă lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei alte persoane care deţinea o funcţie importantă în cadrul instituţiei desemnate de securitate, afirmând că o va determina să urgenteze efectuarea verificărilor de securitate necesare în cadrul procedurii de eliberare a avizului de securitate ORNISS în beneficiul martorului respectiv.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru trebuie să respecte o serie de obligaţii, între care să se prezinte ori de câte ori sunt chemaţi la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar, menţionează DNA.
