„Indicatorii pe care îi vedem astăzi, pe care îi observăm, dinamica schimbărilor lor, desigur, ridică o mulțime de întrebări”, a declarat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat reporterilor, răspunzând la o întrebare a TASS.
„Ceea ce vedem este, desigur, rate mecanice și inexplicabile de creștere a voturilor în favoarea lui Sandu și în favoarea acelor participanți la referendum care sunt în favoarea orientării către Uniunea Europeană”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Potrivit lui, „orice observator care înțelege mai mult sau mai puțin esența proceselor politice poate înregistra aceste anomalii cu o creștere a acestor voturi”.
Dmitri Peskov a solicitat de altfel „probe” privind „acuzaţiile grave” ale preşedintei proeuropene Maia Sandu, care a invocat amestecul în procesul electoral al unor „grupuri criminale, care au acţionat în concert cu forţe străine ostile” intereselor R. Moldova.
„În primul rând, nu se spune despre ce este vorba. În al doilea rând, sunt acuzaţii destul de grave aduse acestor ‘grupuri criminale’, iar publicului ar trebui să i se prezinte nişte dovezi. Dacă ea spune că este lipsită de voturi din cauza unor „grupuri criminale”, ar trebui să prezinte dovezi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, comentând acuzaţiile Maiei Sandu că grupuri criminale susţinute de forţe străine ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi.
„Nu ar fi rău dacă doamna Sandu ar putea explica un asemenea număr de voturi care nu sunt de acord cu linia ei. Sunt şi acestea ‘grupuri criminale’?” – a continuat Peskov. „Sau ea vrea să spună că cetăţenii moldoveni care nu o susţin sunt asociaţi cu „grupuri criminale”? Există o mulţime de nuanţe aici”, a comentat Peskov.
Foarte mulţi oameni din Republica Moldova nu o susţin pe preşedinta în exerciţiu Maia Sandu, ceea ce este vizibil chiar şi în condiţiile unei campanii electorale „nelibere”, a mai comentat Peskov, ca răspuns la o întrebare TASS. „Şi chiar şi în condiţiile acestui tip de campanie electorală lipsită de libertate, vedem cât de mulţi oameni nu sunt susţinători ai ideologiei preşedintei în exerciţiu Sandu, acest lucru atrage atenţia”, a punctat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
El a explicat de ce spune că a fost o campanie electorală „neliberă” în Moldova. „Forţele de opoziţie au fost private de posibilitatea de a se angaja în orice fel de campanie, de a se angaja în procesul electoral, au fost persecutate, au fost aruncate în închisori, au fost interogate, nu li s-a permis să intre în ţară, mass-media a fost închisă, resursele de internet au fost blocate”, a enumerat Peskov acţiunile pe care autorităţile din R.Moldova le-au luat împotriva reţelei oligarhului fugar Ilan Şor, refugiat la Moscova, a cărui intenţie era să cumpere sute de mii de voturi.
Context
Întrebarea adresată alegătorilor la referendum este următoarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei, iar pragul de validare – prezenţă la vot a cel puţin o treime din alegătorii înscrişi – a fost trecut.
În urma centralizării a 99,1% dintre procesele verbale, opțiunea „DA” (pentri aderarea la Uniunea Europeană) are 50,3% (742.487 voturi), iar opțiunea „NU” are 49,3% (733.648 voturi) – situația actualizată poate fi consultată aici.
În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, lucrurile sunt mai clare. Pe 3 noiembrie, intră în turul al doilea actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu şi candidatul prorus susţinut de socialişti Alexandr Stoianoglo.
Maia Sandu a câştigat detaşat primul tur, cu 42,02 la sută din voturi, în timp ce fostul procuror Alexandr Stoianoglo are 26,29 la sută, după prelucrarea datelor primite de la 98,42 la sută din secţiile de vot. Următorii candidaţi clasaţi sunt Renato Usatîi cu 13,73 la sută, Irina Vlah cu 5,44 la sută, Victoria Furtună 4,50 la sută, Vasile Tarlev – 3,22 la sută, Ion Chicu – 2,08 la sută. Ceilalţi patru candidaţi au sub 1 la sută.
