Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat, cu ocazia eliberării certificatului, că acesta este un pas „cu adevărat istoric” şi a salutat angajamentul Egiptului de a scăpa de „virusul antic” şi de a deveni „o sursă de inspiraţie pentru alte ţări din regiune”.
„Malaria este la fel de veche ca însăşi civilizaţia egipteană, dar boala care i-a afectat pe faraoni aparţine acum istoriei, nu viitorului”, a declarat directorul OMS, citat într-un comunicat.
„Primirea, astăzi, a certificatului ‘liber de malarie’ nu este sfârşitul călătoriei, ci începutul unei noi etape”, a declarat ministrul egiptean al Sănătăţii, Khaled Abdel Ghaffar. „Acum trebuie să ne străduim să ne menţinem realizările”, a adăugat oficialul.
Această certificare este acordată numai după ce o ţară a demonstrat întreruperea transmiterii bolii cel puţin în „ultimii trei ani consecutivi” şi capacitatea de a „preveni restabilirea transmiterii”, a spus ministrul.
Transmisă de ţânţari, malaria se răspândeşte în special în ţările tropicale, infecţia fiind provocată de un parazit care ucide peste 600.000 de persoane pe an, 95% dintre acestea în Africa, potrivit OMS.
Primele eforturi de reducere a contactului dintre oameni şi ţânţarii purtători au început în anii 1920, când ţara a interzis cultivarea orezului şi a altor culturi în proximitatea locuinţelor.
Construcţia barajului Aswan pe Nilul Superior, în anii 1960, a introdus noi riscuri, deoarece apa stagnantă a creat noi zone de reproducere pentru ţânţari.
Cu toate acestea, până în 2001, Egiptul a ţinut malaria „ferm sub control”, conform OMS, iar în 2014 ţara a reuşit să aducă rapid sub control un focar în Aswan. De atunci, cifrele au scăzut până la nivelul actual.
