„Procentul ridicat al celor care au votat se explică prin amploarea deosebită a propagandei în rândul populației Republicii Moldova. Dacă din toate ungherele se promite o țară unde curge lapte și miere, cetățenilor săraci nici nu le trebuie mai mult.
Astăzi, în societatea moldovenească nu există o superioritate radicală a integratorilor europeni, însă în ultimii 30 de ani Occidentul a lucrat cu succes cu tineretul și vedem acest lucru astăzi pe rezultatele referendumului. Și trebuie spus: suntem obligați să tragem învățăminte din acest eveniment cum într-o perioadă istorică scurtă este posibilă ”reorientarea” unei țări prietenoase cu noi într-o tabără dușmană”, a afirmat Belik pentru RIA – Novosti.
El nu a exclus ca următoarea „mutare” a Occidentului în legătură cu Republica Moldova să fie „foaia de parcurs” în NATO. „Integrarea europeană este un rău inevitabil, este un virus împotriva căruia nu există pentru moment un antidot eficient”, a afirmat deputatul.
Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE a fost falsificat în străinătate (expert)
Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE a fost falsificat la secțiile de votare din străinătate, este de părere Igor Șornikov, docent în cadrul Universității de finanțe de pe lângă Guvernul Rusiei. „După părerea mea, referendumul privind aducerea de modificări în Constituție a fost falsificat.
Chiar și în condițiile în care multe persoane au preferat să nu ia buletine de vot și să saboteze referendumul, numărul celor care au votat a fost probabil mai mare.
În secțiile de votare din străinătate, echipa președintelui Maia Sandu a avut mâinile complet libere, și nu a fost posibil să se controleze acuratețea votului diasporei. Cu toate acestea, dovezile indirecte dovedesc faptul că numărul acestora și, în consecință, și numărul de voturi exprimate ‘în favoarea’ referendumului, este mult exagerat”, a declarat Șornikov pentru RIA – Novosti.
Expertul a adăugat că votul diasporei de peste hotare a fost fabricat pe seama aruncării necontrolate de voturi în urnă, întrucât peste hotare s-au trimis de trei ori mai multe buletine de vot decât ar fi fost nevoie.
„Cu toate acestea, chiar și un astfel de scrutin a demonstrat că ideea integrării europene este regândită serios și de opoziție. Dacă acceptăm rezultatele oficiale, fiecare al cincilea alegător din Europa a votat împotriva integrării europene”, a remarcat Șornikov. Expertul a apreciat că aceasta este o tendință care se va consolida rapid.
Reacția Kremlinului
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care susţine că anumite „grupuri criminale” ar fi încercat să îi ia voturile în alegeri, trebuie să aducă dovezi relevante, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia oficială de presă TASS.
„În primul rând, nu se spune despre ce este vorba. În al doilea rând, sunt acuzaţii destul de grave aduse acestor ‘grupuri criminale’, iar publicului ar trebui să i se prezinte nişte dovezi. Dacă ea spune că este lipsită de voturi din cauza unor „grupuri criminale”, ar trebui să prezinte dovezi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, comentând acuzaţiile Maiei Sandu că grupuri criminale susţinute de forţe străine ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi.
„Nu ar fi rău dacă doamna Sandu ar putea explica un asemenea număr de voturi care nu sunt de acord cu linia ei. Sunt şi acestea ‘grupuri criminale’?” – a continuat Peskov. „Sau ea vrea să spună că cetăţenii moldoveni care nu o susţin sunt asociaţi cu „grupuri criminale”? Există o mulţime de nuanţe aici”, a comentat Peskov, conform News.ro.
Duminică, Moldova a organizat un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană (UE) concomitent cu alegeri prezidenţiale. Aderarea Moldovei la UE a fost susţinută de puţin peste 50% dintre alegători, după numărarea votiurilor în diaspora. La alegerile prezidenţiale, se va organiza un al doilea tur de scrutin între preşedintele în exerciţiu Maia Sandu (42% din voturi) şi fostul procuror general Alexandr Stoianoglo (26 la sută), care o critică pe Sandu pentru politica sa de confruntare cu Moscova.
Foarte mulţi oameni din Republica Moldova nu o susţin pe preşedinta în exerciţiu Maia Sandu, ceea ce este vizibil chiar şi în condiţiile unei campanii electorale „nelibere”, a mai comentat Peskov, ca răspuns la o întrebare TASS. „Şi chiar şi în condiţiile acestui tip de campanie electorală lipsită de libertate, vedem cât de mulţi oameni nu sunt susţinători ai ideologiei preşedintei în exerciţiu Sandu, acest lucru atrage atenţia”, a punctat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
El a explicat de ce spune că a fost o campanie electorală „neliberă” în Moldova. „Forţele de opoziţie au fost private de posibilitatea de a se angaja în orice fel de campanie, de a se angaja în procesul electoral, au fost persecutate, au fost aruncate în închisori, au fost interogate, nu li s-a permis să intre în ţară, mass-media a fost închisă, resursele de internet au fost blocate”, a enumerat Peskov acţiunile pe care autorităţile din R.Moldova le-au luat împotriva reţelei oligarhului fugar Ilan Şor, refugiat la Moscova, a cărui intenţie era să cumpere sute de mii de voturi.
Ce spune Comisia Europeană
Referendumul din Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană şi primul tur al alegerilor prezidenţiale au avut loc în condiţiile unei „ingerinţe fără precedent” a Rusiei sau a intermediarilor ei, a declarat luni presei un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, relatează Reuters şi AFP, conform Agerpres.
„Votul a avut loc într-un context de ingerinţă şi de intimidare fără precedent din partea Rusiei şi a intermediarilor ei vizând destabilizarea procesului democratic în Republica Moldova”, a spus Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell, în cadrul briefingului de presă cotidian.
Întrebarea de la referendum + alegerile prezidențiale
Întrebarea adresată alegătorilor la referendum este următoarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei, iar pragul de validare – prezenţă la vot a cel puţin o treime din alegătorii înscrişi – a fost trecut. În urma centralizării a 99,1% dintre procesele verbale, opțiunea „DA” (pentri aderarea la Uniunea Europeană) are 50,3% (742.487 voturi), iar opțiunea „NU” are 49,3% (733.648 voturi) – situația actualizată poate fi consultată aici.
În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, lucrurile sunt mai clare. Pe 3 noiembrie, intră în turul al doilea actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu şi candidatul prorus susţinut de socialişti Alexandr Stoianoglo.
Maia Sandu a câştigat detaşat primul tur, cu 42,02 la sută din voturi, în timp ce fostul procuror Alexandr Stoianoglo are 26,29 la sută, după prelucrarea datelor primite de la 98,42 la sută din secţiile de vot. Următorii candidaţi clasaţi sunt Renato Usatîi cu 13,73 la sută, Irina Vlah cu 5,44 la sută, Victoria Furtună 4,50 la sută, Vasile Tarlev – 3,22 la sută, Ion Chicu – 2,08 la sută. Ceilalţi patru candidaţi au sub 1 la sută.
