Frica, deși asociată în mod obișnuit cu pericole reale, este căutată de mulți oameni în contexte controlate, precum casele bântuite sau filmele de groază.
Conform experților, aceste experiențe declanșează un răspuns fiziologic intens, activând adrenalina și oferind o senzație de euforie, asemănătoare cu starea de bine experimentată după exerciții fizice. În ciuda intensității, senzațiile negative sunt absente, deoarece riscul este doar perceput, nu real.
Frica nu doar că produce un „maxim” de scurtă durată, dar are și beneficii sociale. Expunerea la frică într-un mediu controlat poate întări legăturile dintre indivizi, fie că este vorba despre prieteni sau familie prin care corpul eliberează oxitocină, hormonul responsabil de întărirea relațiilor sociale.
De asemenea, frica ajută la pregătirea mentală pentru situații dificile din viața reală. Studiile arată că persoanele care „consumă” în mod regulat filme de groază au demonstrat o rezistență psihologică mai mare în fața crizelor, cum ar fi pandemia de COVID-19. Practic, acești oameni își antrenează mintea să facă față fricii și anxietății, ceea ce îi ajută să gestioneze mai bine situațiile stresante.
