Redresarea economică globală prezintă o imagine mixtă. În timp ce economia SUA pare pregătită pentru o revenire uşoară, zona euro continuă să se confrunte cu multe incertitudini, în special în sectorul industrial, arată Barometrul riscurilor sectoriale şi de ţară Coface, care prezintă o imagine mixtă a redresării economice globale. Potrivit acestuia, China se luptă să-şi susţină creşterea, în timp ce Germania, principalul centru industrial al Europei, rămâne deosebit de afectată de situaţia economică, producţia fiind cu 12% sub nivelul de dinainte de COVID.
”Redresarea economică globală prezintă o imagine mixtă. În timp ce economia SUA pare pregătită pentru o revenire uşoară, zona euro continuă să se confrunte cu multe incertitudini, în special în sectorul industrial. China, între timp, se luptă să-şi susţină creşterea. În cele din urmă, indicele Coface de risc politic şi social rămâne la un nivel ridicat în ciuda scăderii inflaţiei – semn al unui mediu din ce în ce mai complex şi mai incert”, arată Coface.
În acest context, Coface a modificat evaluările pentru cinci ţări (patru reclasificări şi o retrogradare) şi 17 sectoare (12 reclasificări şi cinci retrogradări), ilustrând scenariul Coface de stabilizare a creşterii economice mondiale în 2025, desigur la un nivel sub potenţial, dar fără vreo tulburare majoră.
Economia SUA îşi revine, iar zona euro nu reuşeşte să accelereze, mai arată Coface.
După un început promiţător al anului 2024, zona euro şi-a văzut din nou sectorul industrial în scădere. Perspectiva sa nu este foarte dinamică, după cum arată scăderea indicelui de încredere a managerilor de achiziţii.
Germania, principalul centru industrial al Europei, rămâne deosebit de afectată, producţia fiind cu 12% sub nivelul de dinainte de COVID. Sectorul serviciilor, care a condus redresarea, încetineşte şi el, iar consumul gospodăriilor este frânat de gradul ridicat de economisire şi de nivelurile scăzute de încredere într-un context de incertitudine politică.
Scenariul unei reveniri treptate pare să fie confirmat în Statele Unite. Economia SUA continuă să-şi dea dovadă de rezistenţă, fapt demonstrat de revenirea înregistrată în trimestrul II (+3% anualizat), pe fondul unei cereri interne puternice, deşi piaţa muncii încetineşte treptat.
Al treilea trimestru din 2024 a adus veşti bune pe frontul dezinflaţiei, atât în Statele Unite, cât şi în Europa, din nou datorită scăderii preţurilor materiilor prime, în special a produselor petroliere. Cu toate acestea, în zona euro, companiile suferă în continuare de o creştere bruscă a costurilor unitare cu forţa de muncă (+4,2% an-la-an), ceea ce le strânge marjele. După ce a atins un vârf în prima jumătate a anului 2023 în toate ţările din zona euro, rata marjei a scăzut cu aproape 2 puncte procentuale în Germania şi Ţările de Jos şi cu dublul acestui nivel în Spania şi Italia, lăsând întreprinderile vulnerabile, aşa cum arată creşterea numărului de insolvenţe în ultimele luni.
Primele reduceri ale dobânzii cheie ale Fed şi ale BCE în 2024 marchează începutul relaxării monetare. În plus, în timp ce politica monetară va fi mai puţin restrictivă anul viitor, politicile fiscale mai stricte vor avea un efect negativ asupra creşterii economice în marea majoritate a ţărilor, în special în zona euro. În iulie 2024, Comisia Europeană a deschis o procedură de deficit excesiv împotriva a şapte ţări, inclusiv Franţa.
”În vreme ce Kamala Harris şi Donald Trump sunt cap de afiş al alegerilor prezidenţiale din SUA, selecţia unui program în detrimentul celuilalt va avea repercusiuni mult dincolo de Statele Unite. Pe frontul intern, K. Harris pledează pentru reglementarea preţurilor şi o reducere a costurilor locuinţelor, în timp ce D. Trump propune o reducere masivă a taxelor şi o creştere a producţiei de energie (hidrocarburi). Pe plan internaţional, K. Harris este văzută ca o garanţie a continuităţii comparativ cu un D. Trump mai imprevizibil şi, în unele privinţe, mai radical decât în timpul primului său mandat la Casa Albă (2017-2021). Oricare ar fi rezultatul, aceste alegeri vor avea un impact major asupra economiei globale în anii următori”, precizează Coface.
China se luptă să-şi revină, în timp ce alte economii emergente câştigă teren.
În ciuda măsurilor de sprijin anunţate, economia chineză continuă să încetinească, împovărată de o piaţă imobiliară în criză şi de cererea internă lentă.
Cu toate acestea, contribuţia economiilor emergente la creşterea globală va rămâne neschimbată în 2025, în principal datorită accelerării economice a statelor din Golf şi din America de Sud. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că se prognozează o creştere mai puţin dinamică în Brazilia, după doi ani de creştere de aproximativ 3%. Dincolo de factorii interni, multe ţări din regiune sunt marii câştigători în reorganizarea în curs a comerţului mondial, devenind relee strategice care captează cota de piaţă în lanţurile de aprovizionare chino-americane.
