Preşedintele celei de-a VII-a ediţii a Congresului Naţional de Chirurgie Vasculară, al Societăţii Române de Chirurgie Vasculară, care se desfăşoară la Timişoara, în perioada 23-25 octombrie, chirurgul Mihai Ionac, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că boala venoasă Cronică (BVC) apare de la vârste tot mai tinere, în timp ce boala arterială periferică este specifică unor vârste mai înaintate.
Potrivit chirurgului vascular, în România, aproximativ 70.000 – 80.000 de persoane fac anual accident vascular cerebral (AVC), număr care plasează AVC pe poziţia a doua drept cauză de mortalitate, după infarct, şi este prima cauză de dizabilitate permanentă.
„Vârsta omului este vârsta arterelor sale. Sunt accidente vasculare ischemice (o parte din creier rămâne neirigat de sânge) sau hemoragice, când se produce hemoragie, pentru care tratamentele sunt relativ limitate. În cazul celor ischemice, cam o treime din ele se produc datorită aterosclerozei, cu depunerea de colesterol pe carotide. Această depunere poate fi recunoscută uşor de către orice medic care face ecografie vasculară. Mesajul meu este că boala se poate recunoaşte foarte uşor şi se poate preveni, reducând o mulţime dintre aceste dezastre. Sunt semne premonitorii ale accidentului ischemic tranzitor: omul îşi pierde cunoştinţa de scurtă durată, îşi pierde forţa în mână, echilibrul sau vederea, dar toate îi revin complet. Aceasta înseamnă că mici bucăţi din placa de aterom sau mici trombi care s-au format au plecat şi este un semn de mare urgenţă, iar persoana trebuie să se prezinte urgent la un medic neurolog sau la un chirurg vascular care să-i facă ecografie şi să stabilească terapia”, a detaliat prof. Mihai Ionac.
Medicul a punctat că una din zece persoane cu vârsta de peste 60 de ani are boală arterială periferică, iar boală venoasă periferică are cam 60% din populaţie.
„BVC înseamnă că sângele din picioare nu se mai poate întoarce bine spre inimă sunt varice, dar sunt pacienţi care au făcut tromboze şi au sindroame posttrombotice. Vorbim despre o familie de boli în care, din diverse motive, întoarcerea sângelui la inimă nu se face aşa cum trebuie: în boli de inimă, musculare, defectele venelor. (…) În perioada pandemiei COVID au fost mai multe tromboze arteriale şi venoase, dar acum lucrurile au revenit cumva la normal”, a menţionat chirurgul vascular.
În altă ordine de idei, dr. Mihai Ionac a subliniat că inteligenţa artificială (IA) în medicină este în stadiul de adunare a cât mai multor informaţii, iar prima specialitate care va beneficia de sprijinul IA va fi, probabil, radiologia, pentru stabilirea cu mai mare acurateţe a diagnosticului.
„La congresele de chirurgie vasculară la care particip şi la partea de conferinţe dedicate IA se discută mai mult teoretic ce ar putea să facă, despre care sunt premisele, în ce condiţii se poate folosi IA. Eu cred că la momentul actual se adună datele, întrucât IA se bazează pe Big Data, pe foarte multe informaţii şi date pentru a se putea trage o concluzie. Cred că la momentul actual, în medicină, acesta este stadiul, de adunare de cât mai multe date. Pentru mine, este foarte greu de spus care vor fi primele domenii medicale beneficiare ale IA. Cred că radiologia va fi prima, pentru că acolo sunt imagini şi informaţii care sunt gata digitalizate. IA poate să preia foarte multe decizii de bază, de rutină ale noastre pentru diagnosticare şi recomandări. Dar la recomandări este deja mai complicat, pentru că acolo intervin deja enorm de multe variabile, fiecare pacient are unicitatea sa”, a comentat dr. Mihai Ionac.
La congres va fi ales noul preşedinte al Societăţii Române de Chirurgie Vasculară, în persoana chirurgului vascular Horaţiu Coman, de la Cluj-Napoca.
Peste 250 de specialişti din domeniul medical şi mai bine de 20 de companii din industria de profil participă la cel de-al VII-lea Congres al Societăţii Române de Chirurgie Vasculară de la Timişoara, unde au loc dezbateri medicale de ultimă oră.
În cadrul prezentei ediţii a Congresului Naţional de Chirurgie Vasculară se vor prezenta strategii inovative ale tratamentelor pentru afecţiunile „liniilor de viaţă” ale corpului nostru – artere, vene şi vase limfatice.
Pe parcursul congresului se vor organiza trei cursuri care contribuie la progresul continuu al chirurgiei vasculare: Ecografie doppler carotidiană, Boala venoasă cronică – diagnostic ecografic, scleroterapie, compresie şi Suturi în Chirurgia Vasculară.
Timişoara va fi astfel în centrul atenţiei lumii medicale nu numai datorită importanţei aspectelor medicale discutate, ci şi pentru că va reuni profesionişti de renume atât din întreaga ţară, cât şi din Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Ungaria. Aceştia vor împărtăşi din experienţele lor şi vor prezenta cele mai noi tehnici şi abordări în tratarea problemelor vasculare. AGERPRES/(A – autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)
