În România erau la 31 iulie un număr de 13.538 structuri de primire turistică, în creştere de la 12.697 la data de 31 iulie 2023, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Din total, cele mai numeroase erau apartamentele şi camere de închiriat, 4.411, pensiunile agroturistice (3.578) şi hotelurile (1.638). Din totalul hotelurilor, 81,6% erau clasificate cu 3 şi 4 stele.
”Din totalul hotelurilor, 81,6% erau clasificate cu 3 şi 4 stele. Judeţul Constanţa a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică. Zona „Litorală, exclusiv oraşul Constanţa” a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare”, arată datele INS.
Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,7% din total hoteluri), 4 stele (26,9%) şi 2 stele (13,8%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 49 de structuri (cu 5 mai multe faţă de 31 iulie 2023).
De asemenea, în România mai erau înregistrate 1.574 pensiuni turistice, 703 vile turistice, 460 bungalouri, 329 hosteluri, 201 căsuţe turistice, 218 cabane turistice, 194 moteluri şi 107 campinguri.
În plus, capacitatea de cazare turistică mai include şi 125 de ”alte tipuri” de structuri, precum hanuri, popasuri turistice, sate de vacanţă, tabere de elevi şi preşcolari, spaţii de cazare pe nave.
La data de 31 iulie 2024, erau neclasificate pe stele 87 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 141 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind în tabere de elevi şi preşcolari (47,1% din total în anul 2024), căsuţe turistice (13,8%), cabane turistice, apartamente şi camere de închiriat (fiecare cu câte 8,0%), campinguri (6,9%), hosteluri (4,6%).
Judeţul Constanţa a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică.
Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente ( inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au fost: Constanţa (1.630 structuri de cazare), Braşov (1.332 structuri de cazare) şi Suceava (831 structuri de cazare).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (26,1%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), urmat de judeţul Braşov (7,8%) şi Municipiul Bucureşti (6,6%). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 26,3%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6%.
Din totalul de 205.700 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2024 (exclusiv camerele din căsuţe), 102.600 (49,9%) erau în hoteluri.
Zona „Litorală, exclusiv oraşul Constanţa” a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare. Pe zone turistice, din numărul total de locuri (449.900), 113.200 erau în „staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 103.300 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 96.300 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 86.200 în „staţiuni din zona montană”, 40.400 în „staţiuni balneare” şi 10.500 în zona „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”.
Cercetarea statistică referitoare la “Capacitatea de cazare turistică la 31 iulie” se adresează tuturor structurilor de primire turistică cu o capacitate de cazare de minim 5 locuri pat (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), şi care au autorizaţie de funcţionare (clasificate) de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului- Departamentul pentru turism, la data de 25 iunie 2024. Lista cuprindea 18.316 structuri cu peste 5 locuri pat (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), din care: 10.710 structuri de cazare şi 1.051 apartamente şi 6.555 camere de închiriat. La data de 31 iulie 2024, din totalul structurilor de cazare, 1.574 unităţi erau în reparaţii capitale şi 2.041 nu au completat chestionarul din alte cauze.
