Publicaţii americane prestigioase renunţă să-şi exprime susţinerea faţă de Kamala Harris sau Donald Trump, în contextul unui scrutin cu un rezultat incert, punând astfel capăt unei lungi tradiţii şi provocând tensiuni puternice în redacţiile lor, relatează AFP.
”Este un lucru laş, iar democraţia este victima”, tuna vineri pe X redactorul-şef al The Washington Post, Marty Baron, care reproşa cotidianului că cedează în faţa intimidărilor lui Donald Trump.
Conducerea ziarului, proprietatea miliardarului Jeff Bezos, fondatorul Amazon, anunţa mai înainte că „Wapo”, mai degrabă de stânga, nu susţine niciun candidat în alegerile prezidenţiale de la 5 noiembrie şi nici în viitor, un adevărat trăsnet în industrie.
”Munca noastră de codidian din capitala celei mai importante ţări din lume este să fim independenţi”, a justificat directorul general.
Potrivit sindicatului jurnaliştilor ziarului, care s-a declarat ”foarte îngrijorat” de acest anunţ, ”o susţinere a lui Harris a fost redactată, iar proprietarul «Post», Jeff Bezos, a luat decizia să nu o publice”.
Această intervenţie a fost negată de către o sursă apropiată conducerii, care a dat asigurări AFP că este vorba despre o decizie a ziarului.
În cursul săptămânii, miliardarul Patrick Soon-Shiong, proprietarul Los Angeles Times, a blocat decizia Comitetului Editorial al ziarului, care voia să-şi exprime susţinerea faţă de democrată.
În semn de contestare, mai mulţi angajaţi au demisionat, inclusiv directoarea editorială a LA Times, Mariel Garza.
”Nu accept să rămânem tăcuţi”, a declarat ea într-un interviu. ”În aceste vremuri periculoase, oamenii cinstiţi trebuie să se manifeste”.
MILIARDARI
Echipa de campanie a lui Donald Trump a profitat de ocazie.
„Kamala (Harris) este atât de găunoasă, încât Washington Post a decis ca mai degrabă să anuleze orice susţinere prezidenţială decât să-i susţină candidatura”, a comentat ea.
Cele două ziare au susţinut candidaţi democraţi în ultimele alegeri. Mulţi cititori, indignaţi, au reacţionat imediat şi au anunţat că-şi reziliază abonamentul.
Refuzând să ia poziţie, presa încearcă să se asigure că ”nu-şi alienează potenţiali cititori”, explică AFP o profesoară de comunicare şi ştiinţe politice de la universitatea din Delaware, Dannagal Young.
Însă, în acelaşi timp, notează ea, ”magnaţii presei probabiil că nu sunt foarte înclinaţi să vrea să-l alieneze pe cel care ar putea deveni preşedinte”,
Iar unii dintre ei au interese financiare legate de Guvern.
Acesta este cazul lui Jeff Bezos, societăţile ale cărui acţionar este semnând de ani de zile contracte mari cu administraţia, inclusiv Pentagonul.
”Oamenii vor să fie de partea bună a lui Donald Trump”, rezumă Young, care aminteşte că republicanul este notoriu prin fapul că favorizează relaţiile personale în detrimentul afinităţilor politice.
Acest lucru aduce astfel a ”obedienţă anticipată” în faţa ”pedepsei pe care ar primi-o dacă Trump s-ar întoarce la putere”, scrie pe blog un profesor de jurnalism de la Universitatea Northeastern, Dan Kennedy.
TRADIŢIE ÎN DECLIN
În pofida faptului că datează de un secol, tradiţia susţinerii presei, decisă în general de către comitete editoriale – şi nu de către redacţii -, a cunoscut în ultimii ani un declin în Statele Unite, într-un context de polarizare politică şi de criză economică a presei.
Anul acesta, prestigiosul The New York Times (NYT), The Boston Globe, revista Rolling Stone şi Philadelphia Inquirer şi-au exprimat susţinerea faţă de candidata democrată.
Republicanul este susţinut, la rândul său, între alţii, de New York Post, tabloidul care-i aparţine lui Rupert Murdoch, şi de cotidianul conservator The Washington Times.
Campania a relevat pierderea influenţei marilor nume ale presei, atât în rândul alegătorilor, cât şi candidaţilor, a căror atenţie se concentrează tot mai mult asupra altor suporturi, ca podcasturile sau TikTok, însă aceste susţineri de presă ”continuă să conteze”, insistă o profesoară de comunicare de la American University, Jane Hall.
Refuzul de a se poziţiona a unora dintre ele şochează cu atât mai mult cu cât se înscrie într-un context ”în care Donald Trump vorbeşte despre atacarea licenţelor posturilor de televiziune, pedepsirea şi mai aspră a jurnaliştilor şi atacarea presei libere”.
Or The Washington Post, celebru pentru că a dezvăluit scandalul politic Watergate, ”a dat dovadă de curaj în modul în care a acoperit insurecţia de la 6 ianuarie (luarea cu asalt a Capitoliului de către trumpişti) şi s-a opus ameninăţărilor la adresa presei”, notează profesoara.
În opinia sa, ”acest lucru le transmite un semnal de descurajare jurnaliştilor”.
