Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a declarat marţi că prin efortul societăţii şi al Guvernului, “rolul regional al României de a contracara antisemitismul, de a prezerva memoria victimelor Holocaustului este bine recunoscut”.
Ea participat la conferinţă regională “Distorsionarea Holocaustului şi Educaţia: Provocări actuale şi emergente. Măsuri naţionale în vigoare”, eveniment organizat de Cancelaria prim-ministrului României şi Departamentul de Stat al SUA, cu sprijinul preşedinţiei-în-exerciţiu a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, al Preşedinţiei Marii Britanii a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului şi în consultare cu Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului.
“România are o experienţă amplă în ceea ce priveşte cercetarea, educaţia şi memoria (Holocaustului – n.r.). (…) Suntem pregătiţi să ne împărtăşim experienţa, în special cu partenerii noştri din Europa Centrală şi de Est. Ministerul român de Externe a susţinut aceste eforturi şi va continua în acest sens. Strategia naţională pentru combaterea antisemitismului, recent adoptată, este un exemplu în acest sens”, a afirmat Luminiţa Odobescu.
În context, ea a subliniat importanţa educaţiei, care “înseamnă informaţie, conştientizare şi gândire critică, înseamnă prevenţie.
Totodată, ea a menţionat influenţa Inteligenţei Artificiale şi faptul că ‘naraţiunile’ se răspândesc cu mare viteză şi a îndemnat la prudenţă în acest sens.
“Evenimentele din 7 octombrie (2023 – n.r.) şi ce a urmat ne-au amintit de consecinţele teribile ale distorsiunii, negării istoriei Holocaustului şi ale antisemitismului. De asemenea, ne-au amintit că avem nevoie să facem şi mai multe eforturi pentru a preveni asemenea evenimente dezastruoase”, a punctat Odobescu.
Deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a amintit că recent au fost marcaţi 145 de ani de când primul evreu a primit cetăţenia română şi a evocat schimbările care au avut loc în aproape un secol şi jumătate.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Pentru a se referi la tema conferinţei, el a menţionat un citat din filmul “Lista lui Schindler”: “Nu mai este vorba de vechiul discurs anti-evreiesc”.
“Acest lucru se aplică astăzi. Este prima dată, după Holocaust, când comunităţile evreieşti din întreaga lume se simt cu adevărat ameninţate şi vedem şi cum s-au schimbat aceste ameninţări şi cum funcţionează ele. Dacă în trecut era vorba de iniţiative foarte organizate, azi avem de-a face cu indivizi radicalizaţi pe internet. Iar tristul adevăr este că se poate face prea puţin din punct de vedere tehnologic pentru a opri acest lucru. Am văzut asta recent în Viena, în Italia şi în alte ţări”, a declarat Vexler.
Acesta a atras atenţia cu privire la propaganda derulată de Rusia şi Iran, cu precădere în online – după atacurile teroriste petrecute în Israel pe 7 octombrie 2023 -, care vine “la pachet cu antisemitismul şi anti-sionismul”.
“Mulţi bani sunt investiţi în propagandă de către Rusia şi Iran. Poate părea ciudat, dar este foarte adevărat. Propaganda care vine la pachet cu antisemitismul şi anti-sionismul sau propaganda împotriva Statului Israel pare să fie foarte eficientă, pare să aibă loc în mare parte pe internet şi cred că una din problemele principale este să găsim un mod de a contracara acest lucru”, a subliniat Vexler.
Nu în ultimul rând, a evidenţiat că în România nu au existat incidente antisemite fizice. “Faptul că suntem mândri de ceva normal este un lucru tulburător”, a afirmat Vexler.
Dragoş Hotea, consilier de stat şi coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2024-2027, a prezentat progresele realizate de România în ultimii 20 de ani, în domeniu.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Între altele, el a menţionat că din 2002, România are o legislaţie specifică care penalizează negarea Holocaustului, în 2004 a instituit Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului pe 9 octombrie şi, în 2020, 2 august, ca Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului Romilor – Samudaripen.
“Ferm dedicată trecutului său istoric şi căutând să-şi îndeplinească datoria faţă de propriii cetăţeni, România acordă şi pensii pentru supravieţuitorii Holocaustului persecutaţi pe motive etnice”, a menţionat Hotea.
Acesta a subliniat şi importanţa protejării adevărului istoric pentru generaţiile viitoare.
“Pe măsură ce ne angajăm în discuţii despre istorie, adevăr şi educaţie, ni se aminteşte de responsabilitatea crucială pe care o avem – nu numai de a onora amintirile victimelor, ci şi de a proteja adevărul pentru generaţiile viitoare. Pentru România, înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’ a fost crucială în acest sens. Mai recent, am introdus subiectul “Istoria evreilor. Holocaustul” pentru elevii de liceu ca disciplină obligatorie. De asemenea, lucrăm la deschiderea noului Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor din România şi Holocaustului şi continuăm să sprijinim Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România cu finanţare pentru proiecte de restaurare”, a afirmat Hotea.
În context, el a menţionat şi obiectivele generale ale celei de a doua Strategii naţionale a României de prevenire şi combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2024-2027, adoptată în luna mai anul acesta: prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură; promovarea educaţiei pentru incluziune; sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti; sprijinirea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură la nivel internaţional.
“Cu toate acestea, în timp ce sărbătorim progresul nostru, trebuie, de asemenea, să recunoaştem că munca noastră este departe de a se termina. Antisemitismul persistă sub diferite forme şi este de datoria noastră să-l confruntăm direct. Fiecare act de ură şi intoleranţă este un apel la acţiune. Să ne angajăm, să inspirăm şi să ne angajăm pentru un viitor în care astfel de atrocităţi nu sunt nici uitate, nici repetate, pentru a ne continua lupta pentru combaterea antisemitismului nu doar ca politică, ci ca o obligaţie morală comună. Guvernul României rămâne angajat să facă acest lucru”, a mai declarat Hotea. AGERPRES/(A – autori: Daniel Florea, Oana Ghiţă; editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dãdârlat)