UPDATE – Scandalul Geoană-Lasconi: Ciolacu spune că într-o clădire rezidenţială există o fermă de troli care l-ar ajuta pe Geoană în campanie /Toni Greblă spune că a luat legătura deja cu alte instituţii implicate în combaterea unor asemenea practici/

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, înaintea şedinţei de Guvern, că într-o clădire rezidenţială există o fermă de troli care l-ar ajuta pe Mircea Geoană în campanie şi că instituţiile statului trebuie să spună dacă activitatea este legală. Şeful AEP, Toni Greblă spune că a luat legătura deja cu alte instituţii implicate în combaterea unor asemenea practici, precum MAI, Autoritatea pentru Digitalizare şi SRI. Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat miercuri că s-au primit nişte solicitări, din partea unor persoane fizice, care au fost transmise mai departe platformelor Meta şi TikTok, pentru a stabili dacă există astfel de conturi false care să promoveze anumiţi candidaţi.

Premierul Ciolacu a declarat că există într-o clădire rezidenţială foarte multe servere în care se află o fermă de troli, care ar lucra în sprijinul lui Mircea Geoană. El a cerut instituţiilor statului să spună dacă activitatea acesteia este legală, precizând că a sesizat şi AEP. 

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că nu cunoaşte subiectul dar că se va informa. 

Preşedintele AEP, Toni Greblă spune că nu a primit nicio solicitare oficială cu privire la activitatea unei ferme de troli, el arătând că AEP are atribuţii în privinţa cheltuielilor efectuate în campania electorală de către competitorii politici. 

”Nu am primit nicio solicitare oficială cu privire la activitatea unei ferme de boţi sau ceva similar, am văzut ceea ce se discută în spaţiul public în ultimele ore. AEP are atribuţii în cee ace priveşte desfşurarea campaniei electorale, în cazul de faţă, eventual în privinţa cheltuielilor efectuate de competitorii politici pentru a-şi promova în variate forme programul politic”, a spus Toni Greblă, la Digi24.

Preşedintele AEP anunţă că a luat legătura deja cu alte instituţii care sunt implicate şi ele în combaterea unor asemenea practici.

”Aşteptăm mai multe informaţii cu privire la ceea ce şi unde se pot întâmpla astfel de lucruri şi vom verifica, în ceea ce priveşte AEP, în special cheltuielile făcute de competorii politici. Pentru a verifica activitatea pe care competitorii politici o desfăşoară în campaniile electoral există o competiţie partajată, mă refer în primul rând la birourile electorale, pe diverse trepte de ierarhizare a acestora, de asemenea, activităţi similare poate să desfăşoare Ministerul de Interne, Autoritatea pentru Digitalizarea României, servicii specializate ale SRI, dacă există suspiciuni că acestea afectează siguranţa naţională”, a explicat el.

Greblă a menţionat că nu are detalii în legătură cu aceste presupuse activităţi, iar când vor afla mai multe date, o să înceapă fiecare pe competenţele pe care le au asemenea verificări pentru a vedea dacă se respectă legea privind campania electorală.

 ”De ce v-aţi întâlnit recent cu Tal Hanan, recunoscut şi sub numele de Jorge? Pentru cei care nu ştiu cine este Tal Hanan, este un individ care coordonează o echipă foarte mare  de hackeri, ferme de troli, de dezinformare, un individ care a  manipulat alegerile din peste 30 de ţări din lume”, l-a întrebat Elena Lasconi, marţi seară, pe Mircea Geoană, în dezbaterea electorală organizată de Antena 3. 

Ulterior, în timpul dezbaterii, Lasconi a făcuyt o nouă postare pe Facebook pe acest subiect, postând şi imagini cu acesta în faţa sediului Institutului Aspen din Bucureşti, la care Mircea Geoană este preşedinte fondator.
”Omul cu care Mircea Geoană susţine că nu s-a întâlnit este Tal HANAN, alias Jorge, deconspirat în urma unei investigaţii jurnalistice internaţionale ca fiind în spatele unor operaţiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a fermelor de troli şi operaţiuni în social media menite să decredibilizeze candidaţi. Tal HANAN este israelian, fost membru al forţelor speciale israeliene”, a scris Lasconi. 
Candidatul independent la Preşedinţie Mircea Geoană a afirmat, marţi seară, că nu ştie cine este Tal Hanan, omul cu care preşedintele USR Elena Lasconi susţine că s-ar fi întâlnit recent. 

”De unde Dumnezeule mare? Nu l-am întâlnit în viaţa mea pe acest om. Cine e omul ăsta? Doamna Lasconi vă rog eu foarte mult, cine vă bagă prostiile astea în cap? Cine e omul ăsta? Nu l-am văzut în viaţa mea, nu l-am întâlnit niciodată în viaţa mea. Iar faptul că mă duc la Institutul Aspen, mă duc foarte des pentru că eu l-am fondat şi am antrenat 2.500 de tineri din această ţară, ceea ce dumneavoastră nu o să faceţi niciodată”. 

Geoană susţine că metodele aplicate de Elena Lasconi sunt  de neacceptat.

”Dacă doamna Lasconi se mai lasă fie intoxicată, fie atât de disperată încât să apeleze la astfel de metode absolut de neacceptat… Vă rog foarte mult, încercaţi să înţelegeţi că pentru a candida la Preşedinţia României este nevoie de o anumită ţinută, inclusiv morală, doamna Lasconi”, a mai declarat Geoană. 

Echipa de campanie a candidatului independent la Preşedinţie Mircea Geoană a reacţionat miercuri la acuzaţiile contracandidatului de la USR Elena Lasconi privind existenţa unei întâlniri ci Tal Hanan, persoan care ar fi manipulat alegerile din peste 30 de ţări, afirmând că Lasconi ”a fost intoxicată şi a distribuit fără discernământ un fake-news grosolan”. ”Discreditarea singurului candidat care îl poate învinge pe Marcel Ciolacu face doar jocul lui Ciolacu şi al AUR”, subliniază echipa lui Geoană, adăugând că acesta este cel mai atacat candidat din actuala campanie electorală, fiind ”ţinta numărul unu a unei campanii agresive de discreditare”.

 

 

Ministerul Energiei a lansat în consultare Proiectul de OUG pentru reglementarea capacităţilor de stocare a energiei şi declararea proiectelor de importanţă naţională. Burduja: România face un nou pas decisiv spre un viitor energetic durabil şi sigur

Consilier de la Garda Forestieră, reţinut pentru luare de mită. Alţi patru angajaţi, plasaţi sub control judiciar / Sumele primite variau între 300 şi 5.000 de lei