Instituţiile implicate în lupta împotriva traficului de persoane vor primi, de acum înainte, un ghid pentru intervenţiile în sprijinul victimelor minore, acesta fiind lansat miercuri, la Bucureşti.
Ghidul practic de identificare şi referire a cazurilor de trafic de minori este elaborat de Asociaţia eLiberare în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) şi Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), cu sprijinul UNICEF România şi cuprinde informaţii şi recomandări utile pentru toate instituţiile implicate în combaterea traficului de persoane.
Obiectivul principal este să crească identificarea timpurie a victimelor şi să îmbunătăţească colaborarea interinstituţională, pentru ca minorii prinşi în capcana traficanţilor să iasă cât mai rapid din reţele şi să primească asistenţa de care au nevoie pentru fi protejaţi şi reintegraţi social.
Ghidul cuprinde informaţii şi recomandări utile pentru toate instituţiile implicate în combaterea traficului de persoane. Obiectivul principal este să crească identificarea timpurie a victimelor şi să îmbunătăţească colaborarea interinstituţională, pentru ca minorii prinşi în capcana traficanţilor să iasă cât mai rapid din reţele şi să primească asistenţa de care au nevoie pentru fi protejaţi şi reintegraţi social.
Ghidul se adresează specialiştilor care interacţionează cu minori (profesori, asistenţi sociali, consilieri, medici şcolari, coordonatori de voluntari etc.) şi persoanelor cu atribuţii în gestionarea cazurilor de trafic de minori din cadrul principalelor instituţii, precum Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate, precum şi altor organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale care oferă servicii de protecţie şi asistenţă pentru victimele traficului de persoane, inclusiv Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).
Acest ghid include indicatorii principali ai traficului de minori, care pot ajuta la recunoaşterea victimelor şi a vulnerabilităţilor specifice, precum: semne de neglijare fizică sau emoţională şi subliniază importanţa perspectivei victimelor, astfel că se concentrează pe nevoile şi traumele victimelor, pe educarea specialiştilor pentru a interacţiona adecvat cu minorii victime ale traficului de persoane (gesturi, mesaje, abordare), precum şi pe perioada de recuperare şi reflecţie de trei luni, o etapă crucială în procesul de recuperare a victimelor traficului de minori.
Ghidul recomandă metode pentru a ajuta victimele să se simtă în siguranţă, precum şi gesturi şi formulări care trebuie folosite sau evitate şi totodată descrie în detaliu procesul prin care victimele minore sunt detectate şi referite către servicii specializate pentru protecţie şi asistenţă, în trei paşi: detectarea victimei minore sau autodetectarea; sesizarea faptei, notificarea către ANITP şi referirea victimei minore către DGASPC; identificarea victimei în urma unui interviu.
Un alt aspect important al ghidului îl reprezintă colaborarea instituţională dintre Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin Serviciile Teritoriale şi organizaţiile non-guvernamentale specializate – cooperare esenţială pentru a asigura o intervenţie eficientă în protecţia victimelor minore.
Ghidul descrie totodată scenariile de implementare a MNIR care includ situaţii precum: sesizarea iniţială a unui caz de trafic de minori la DGASPC (scenariul 1), sesizarea cazului către organele de cercetare şi urmărire penală (scenariul 2) şi repatrierea unui minor neînsoţit, victimă a traficului internaţional, sesizată iniţial la ANITP şi ANPDCA (scenariul 3).
Documentul include de asemenea şi anexe utile, precum liste de indicatori specifici, formularul de notificare şi contacte instituţionale care sprijină activitatea practică a profesioniştilor. Documentul a fost distribuit în peste 2400 de exemplare tuturor profesioniştilor care au rol în intervenţia pe cazurile de trafic de minori din DGASPC-uri, ANITP şi alte instituţii.
Asociaţia eLiberare cu sprijinul UNICEF şi participarea ANITP a demarat multiple sesiuni de formare în 7 judeţe, precum şi sesiuni online vizând dezvoltarea capacităţii profesioniştilor din DGASPC-uri care interacţionează cu victimele minore.
Ioana Bauer, preşedintele boardului eLiberare, a atras atenţia că în România aproximativ 50% din victimele traficului de persoane sunt copii, ceea ce înseamnă că traficanţii şi-au adaptat atât metodele, cât şi strategiile.
„Unul din primele primele proiecte pe care le-am demarat alături de eliberarea a fost un program educaţional care se adresa fix copiilor. Şi de atunci până acum am ajuns la undeva la peste 1 milion de de copii, iar ghidul pe care îl lansăm astăzi într-un fel este un rezultat al tuturor lucrurilor pe care ne-au învăţat respectivii participanţi, de la programul educaţional şi de asemenea supravieţuitorii minori ai traficului de persoane. (…) Cumva ghidul acesta de identificare şi referire, care este foarte mult legat de Mecanismul Naţional de Identificare şi Referire, vine ca un răspuns la o statistică şi la o realitate destul de tristă pentru noi, respectiv faptul că în România undeva la 50% din victimele traficului de persoane care sunt identificate sunt copii, ceea ce înseamnă că traficanţii cumva şi au adaptat atât metodele cât şi tacticile şi strategiile, astfel încât să-i targeteze pe cei mai inocenţi din comunităţile noastre din societatea noastră. Şi atunci este extrem de urgent şi important că ne adaptăm şi noi metodele la acest lucru”, a subliniat Ioana Bauer.
Anna Riatti, reprezentantul UNICEF în România a subliniat că ghidul reprezintă un instrument practic pentru a sprijini specialiştii în identificarea şi asistenţa copiilor afectaţi de traficul de persoane.
Potrivit acesteia, cooperarea intersectorială şi asigurarea unor legi, proceduri şi servicii sigure şi prietenoase copiilor sunt necesare pentru a crea un mediu care să prevină traficul de copii.
„Realizată din perspectiva copiilor, această resursă oferă profesioniştilor ghidare pentru a recunoaşte semnele de trafic, a oferi servicii prietenoase copiilor afectaţi şi a lua măsurile necesare pentru a îi proteja. (…) UNICEF luptă împotriva traficului de copii. Vedem din păcate, că traficul de copii rămâne în România şi în lume, una dintre cele mai grave forme de violenţă împotriva copiilor. (…) Este cu adevărat nevoie de o colaborare mai puternică în multe domenii, deoarece avem nevoie de o acţiune sectorială, şi în acest sens, vreau să recunosc că avem acea colaborare trans-sectorială în România. (…) Suntem aici pentru implementarea strategiei de combatere a traficului de persoane şi totodată vom continua să sprijinim implementarea acestor strategii anti-trafic şi, de asemenea, vom continua să ajutăm pentru implementarea acestor strategii. De asemenea, va trebui să continuăm să ajutăm autorităţile să consolideze sistemele pentru a crea mediul potrivit pentru prevenirea traficului de copii şi, de asemenea, pentru a ne asigura că există îngrijirea adecvată pentru victimele traficului. (…) Avem strategii bune, politici bune, dar avem nevoie sa continuăm să înţelegem cum putem preveni acest fenomen”, a spus Anna Riatti.
Valentin Vătăjelu, consilier de stat la Cancelaria prim ministrului, a subliniat importanţa promovării şi punerii în aplicare a ghidului pentru identificarea cazurilor de trafic de minori şi a anunţat, în context, că în cadrul Poliţiei Române va funcţiona un centru naţional pentru prevenirea şi combaterea exploatării minorilor în mediul online.
„Acest ghid este un proiect de succes pe care, împreună cu UNICEF şi eLiberare şi celelalte structuri ale Guvernului, am reuşit să transformăm un document tehnic – Mecanicul Naţional de Identificare şi Referire – într-o variantă prietenoasă şi mai uşor de înţeles pentru respondenţii din prima linie care să fie ajutaţi în identificarea şi timpuria cazurilor de trafic de minori. El este doar o broşură la acest moment, ea trebuie promovată cunoscută şi pusă în aplicare ca să devină eficientă. (…) Este nevoie ca aceste ghiduri să fie cunoscute, nu vrem să le fluturăm în faţa reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale care vin în vizită de evaluare în România şi arătăm că am produs ceva, ele trebuie să producă efecte, pentru ca realitatea este aşa cum a transmis şi Ioana mai devreme: avem 50% dintre victime minori identificaţi şi nu ştiu câţi neidentificaţi, iar minorii sunt o prioritate pentru români. (…) Într-adevăr, este un context prielnic şi personal îmi doresc să continui, indiferent de evenimentele care vor urma în perioada următoare, vorbim de alegeri, să reuşim să schimbăm ceva în în zona asta în care într-adevăr sunt multe lucruri de făcut”, a transmis consilierul guvernamental.
În cadrul evenimentului au avut intervenţii Rareş Petru Achiriloaie, preşedinte Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copiilor şi Adopţie, Cristina Stepanescu, Director Adjunct al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Loredana Urzică-Mirea, care a prezentat ghidul, Anda Mogoş, psihoterapeut şi autoare.
La conferinţa de lansare au participat reprezentanţi ai principalelor instituţii care au rol în identificarea, referirea şi asistenţa copiilor victime ale traficului de persoane, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor care au rol în cadrul procedurilor penale. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
