Opoziţia pro-europeană georgiană a pierdut sâmbătă alegerile legislative şi nu recunoaşte rezultatul acestora. Partidul de guvernământ Visul Georgian, considerat pro-rus de opoziţie şi de Occident, a obţinut aproape 54% din voturi, iar cele patru formaţiuni ale opoziţiei împreună aproape 38%. Acestea din urmă, sprijinite de preşedinta pro-occidentală Salome Zurabişvili, susţin că au existat fraude şi cer noi alegeri sub o „administraţie internaţională”. Parchetul georgian a deschis miercuri o anchetă pentru investigarea presupuselor fraude electorale şi a convocat-o pentru joi pe preşedinta Zurabişvili să prezinte dovezile în sprijinul acuzaţiilor sale.
La rândul său, făcând referire la „inconsistenţele procedurale, acţiunile de intimidare şi presiune asupra votanţilor care au afectat negativ încrederea publică în procesul” electoral menţionate în rapoartele observatorilor internaţionali la alegerile din Georgia, Comisia Europeană a apreciat că această ţară are nevoie de o reformă electorală şi că „dialogul constructiv şi incluziv în tot spectrul politic este acum primordial”.
„UE rămâne angajată să aprofundeze parteneriatul” cu Georgia, dar „atât timp cât Georgia nu schimbă direcţia de acţiune Comisia Europeană nu va putea lua în considerare să recomande deschiderea negocierilor (de aderare la UE) cu Georgia”, a indicat miercuri executivul comunitar.
Partidul georgian de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobajidze neagă public acuzaţiile de politică pro-rusă şi asigură că aderarea la UE rămâne un obiectiv prioritar. În campania electorală acest partid s-a prezentat drept singurul capabil să evite ca Georgia, ţară încă marcată de războiul pierdut contra Rusiei în 2008, să sufere aceeaşi soartă ca Ucraina, pe fondul rivalităţilor ruso-occidentale.
Georgia a primit în 2022 statutul de ţară candidată la UE, dar procesul de aderare a fost deja îngheţat de Bruxelles, lucru reamintit în raportul difuzat miercuri şi care motivează decizia în principal prin „puternicele narative anti-UE” ale guvernului de la Tbilisi şi legea georgiană a „agenţilor străini” care obligă mass-media şi ONG-urile ce primesc din străinătate mai mult de 20% din finanţarea lor să îşi dezvăluie aceste sursele externe de finanţare.
În schimb, Comisia Europeană estimează în acelaşi raport că Ucraina şi Republica Moldova, care au lansat negocierile de aderare la UE la începutul acestui an, au făcut progrese, dar încă trebuie să depună mai multe eforturi.
„În ciuda progreselor înregistrate în reformele fundamentale, sunt necesare eforturi suplimentare”, a indicat Comisia Europeană, referindu-se la Ucraina. Cât despre Republica Moldova, executivul comunitar a apreciat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru implementarea unui plan de „de-oligarhizare”.
Comisia Europeană „aşteaptă cu nerăbdare deschiderea negocierilor pe capitole, începând cu cele de bază, cât mai curând posibil în 2025” cu ambele ţări, dacă sunt îndeplinite condiţiile, se mai arată în raport.
