În perioada iulie-septembrie, Produsul Intern Brut al Ungariei a scăzut cu 0,7% comparativ cu trimestrul precedent, potrivit datelor preliminare publicate miercuri de Institutul central de statistică. Majoritatea economiştilor intervievaţi de Bloomberg mizau pe o creştere economică. Declinul ine după o contracţie în al doilea trimestru şi marchează prima recesiune a economiei ungare de la începutul lui 2023.
Ministrul ungar al Economiei, Marton Nagy, a avertizat deja că este posibil ca evoluţia PIB-ului să rateze estimările, dând vina pentru problemele economice ale Ungariei pe stagnarea din Germania, cea mai mare piaţă de export a Ungariei.
„Creşterea noastră internă este asigurată. Dar creşterea externă nu depinde de noi”, a spus Marton Nagy la o conferinţă. „Într-o economie în care exporturile au o pondere de 80% în PIB iar expunerea pe economia germană este atât de puternică, asta este un subiect dificil”, a adăugat Nagy.
La putere din 2010, premierul Viktor Orban are probleme în a relansa economia ungară după scăderea de anul trecut, când inflaţia a urcat până la peste 25%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Economia germană a obosit
Germania, cea mai mare economie a Europei, va fi în acest an singura ţară din G7 fără creştere pentru doi ani consecutivi, conform celor mai recente previziuni ale Fondului Monetar Internaţional. În 2024, Statele Unite au devenit principal partener comercial al Germaniei, după ce opt ani la rând China a fost nr. 1.
Cu toate acestea, Produsul Intern Brut al Germaniei a înregistrat un avans suprinzător în trimestrul al treilea, impulsionat de cheltuielile guvernamentale şi ale gospodăriilor, dezminţind scenariile care vorbeau de intrarea în recesiune a celei mai mari economii a Europei, transmite Reuters.
Guvernul de la Berlin mizează în prezent pe o contracţie de 0,2% a PIB-ului pe ansamblul anului 2024.
În 2023, exporturile germane s-au contractat cu 0,3% pe fondul cererii globale slabe şi al tensiunilor geopolitice, iar guvernul de la Berlin se aşteaptă la o nouă scădere de 0,1% în acest an.
Volkswagen, cel mai mare producător auto european, intenţionează să închidă cel puţin trei fabrici în Germania şi să reducă producţia la celelalte. De asemenea, planul prevede o reducere cu 10% a tuturor salariilor şi îngheţarea lor în 2025 şi 2026, precum şi transferul în străinătate a mai multor activităţi şi departamente din cadrul grupului, care în prezent sunt amplasate în Germania.
Plan de redresare
Guvernul de la Budapesta lucrează la un program de stimulente, în încercarea de relansa economia.
Principalele obiective sunt creşterea puterii de cumpărare a angajaţilor, asigurarea de locuinţe cu costuri suportabile şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). Ţinta este o creştere economică de 3-6% anual în următorii ani, de care să beneficieze o parte cât mai mare a societăţii, în primul rând familiile şi IMM.
Guvernul maghiar susține că creşterea economică a Ungariei se bazează pe o politică de neutralitate comercială, în loc de participarea la conflicte comerciale, iar Budapesta nu va respecta „dictatele de la Bruxelles” privind desfăşurarea afacerilor pe baze ideologice. Ungaria primeşte investiţii „de oriunde, din Occident şi Orient”; „dacă sunt americane, sunt americane, dacă sunt germane, sunt germane, dacă sunt chineze, atunci sunt chineze”, a spus șeful de cabinet al premierului.
Guvernul ungar doreşte încheierea unui acord privind salariile, preferabil pe trei ani, între reprezentanţi ai intereselor angajatorilor şi angajaţilor, cu o creştere importantă a salariului minim.
Se va lansa un program de credite pentru angajaţi, iar avantajele fiscale pentru cei cu copii se vor dubla prin majorarea cu 50% de la 1 iulie anul viitor şi cu încă 50% de la 1 ianuarie 2026. Alte măsuri propuse sunt construcţia de cămine pentru studenţi, lansarea unui program naţional de locuinţe pentru tineret şi a unui program de renovare a locuinţelor din mediul rural şi posibilitatea utilizării pentru locuinţe a economiilor pentru pensiile facultative. Se intenţionează menţinerea până la sfârşitul lui 2026 a reducerii fiscale pentru sprijinul acordat de angajatori pentru locuinţe.
Alte măsuri anunţate de guvern sunt finanţarea capitalului IMM şi scheme de stimulare a acestora; sprijin financiar pentru digitalizare; relansarea schemei de creditare a Eximbank pentru stimularea exporturilor; un nou program de investiţii la care vor colabora Eximbank şi Concernul Naţional pentru Capital (NTH).
Executivul mai doreşte accelerarea programelor şi plăţilor Uniunii Europene pentru IMM şi reducerea birocraţiei, prin măsuri cum ar fi creşterea pragului pentru auditarea obligatorie şi renunţarea la audit în cazul microîntreprinderilor. IMM-urile sunt considerate „coloana vertebrală a economiei ungare”, iar stimularea lor va contribui la creşterea salariilor, dezvoltarea economiei şi menţinerea locurilor de muncă.
Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei, din care fost deblocate numai aproximativ o treime la sfârşitul anului trecut, în timp ce Ungaria ameninţa atunci să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.
