Aceasta a fost stimulată în mare parte de cheltuielile legate de acest eveniment sportiv de amploare.
Această creștere economică plasează Franța într-o poziție favorabilă în comparație cu alte economii europene, informează Inside the Games. În timp ce Germania a raportat o creștere modestă de 0,2%, Spania a înregistrat un avans mai puternic, de 0,8%. Ministrul economiei și finanțelor, Antoine Armand, a subliniat că această accelerare este „o veste bună” pentru economia națională, după ce Franța a avut o creștere constantă de 0,2% în fiecare dintre primele două trimestre ale anului.
Un factor cheie al acestei creșteri este reprezentat de cheltuielile de consum, care au crescut cu 0,5% și constituie peste jumătate din PIB-ul Franței. INSEE a raportat că o mare parte din această expansiune este legată direct de consumul serviciilor recreative asociate Jocurilor Olimpice și Paralimpice. Vânzările de bilete și drepturile de distribuție multimedia au contribuit semnificativ la acest impuls economic.
Comerțul a adăugat doar 0,1 puncte procentuale la PIB, iar investițiile globale au scăzut cu 0,8%, cu o scădere și mai mare în cazul investițiilor întreprinderilor, care au scăzut cu 1,4%.
Maxime Darmet, economist la Allianz Trade, a menționat că reținerea investițiilor pe fondul condițiilor financiare dificile reprezintă un semn îngrijorător.
Incertitudinea politică este un alt factor care ar putea afecta economia. Recenta convocare a alegerilor de către președintele Macron a lăsat guvernul fără majoritate stabilă, iar o moțiune de cenzură din partea opoziției ar putea duce la instabilitate politică.
Previziunile pentru restul anului 2024 nu sugerează o creștere suplimentară semnificativă. Expansiunea anuală este estimată să ajungă la 1,1%, echivalând cu media Franței dinaintea pandemiei COVID-19. Totuși, se estimează că măsurile guvernamentale menite să reducă deficitul ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice.