„Această autoritate nu reuşeşte să apere interesele românilor. Nereguli grave care pot duce la dezastre ecologice nu pot fi tolerate într-un stat care ar trebui să protejeze dreptul oamenilor la un mediu curat şi sănătos. Nu putem avea încredere că eliberarea de noi avize pentru viitoare proiecte, precum Neptun Deep, se realizează într-un mod competent şi transparent. De aceea am venit în această zi simbolică, de Ziua Internaţională a Mării Negre, pentru a cere respectarea legii şi grijă faţă de mediul care ne susţine viaţa”, a declarat, în comunicatul citat, Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, informează Agerpres.
Reprezentanţii Greenpeace protestează la sediul ACROPO pentru a cere instituţiei să respecte dreptul românilor la un mediu sănătos şi să prevină pericolele proiectului Neptun Deep.
Potrivit sursei citate, faţada clădirii a fost acoperită de un banner în care se solicită să nu aprobe distrugerea Mării Negre, în timp ce pe gardul din jur au fost afişate pancarte care fac apel la oprirea proiectului Neptun Deep şi protejarea Mării Negre.
În acest context, Greenpeace România invocă starea precară a platformelor existente în Marea Neagră, operate de OMV Petrom, în cazul cărora ACROPO „refuză să intervină corespunzător de aproape un an”.
Au cerut verificări
Greenpeace România a iniţiat demersuri legale şi administrative prin care a solicitat verificarea situaţiei raportate şi luarea măsurilor ce se impun de către autorităţile competente (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ACROPO).
De asemenea, organizaţia a sesizat Comisia Europeană în legătură cu deficienţele de supraveghere ale ACROPO, în special în efectuarea de inspecţii la timp şi eficiente, conform cerinţelor Directivei europene privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore.
Protestul de luna trecută
Luna trecută, activiştii Greenpeace România au protestat pe şantierul proiectului Neptun Deep, la capătul conductei Tuzla-Podişor şi au solicitat oprirea imediată a proiectului de extracţie de gaze din Marea Neagră.
Protestatarii au susţinut ideea că infrastructura offshore a proiectului Neptun Deep afectează două situri Natura 2000. „În plus, cei 300 de km de gazoduct Tuzla-Podişor vor traversa opt situri Natura 2000, dintre care patru sunt desemnate de interes comunitar pentru habitate şi patru pentru păsări. Pe lângă cele menţionate anterior, ruta mai trece prin trei situri Ramsar, toate fiind zone de protecţie a păsărilor (unele primare, altele secundare)”, preciza, la momentul respectiv, organizaţia într-un comunicat de presă.
Până în prezent, Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.
De asemenea, organizaţia a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep, care a strâns peste 40.000 de semnături.
La începutul lunii septembrie a acestui an, Greenpeace România a solicitat Tribunalului Bucureşti „suspendarea imediată” a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep şi a susţinut că Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a eliberat acordul de mediu prin încălcarea gravă a dispoziţiilor legale şi a procedurilor asociate.
