Toamna este o perioadă înfiorătoare în capitala Uniunii Europene. Fantomele foştilor comisari bântuie prin Berlaymont, pânzele de păianjen cresc deasupra instituţiilor UE adormite, iar focurile de artificii ale birocraţiei se aprind, scrie în notă umoristică POLITICO prezentând ceea ce numeşte „ghidul de Halloween” pentru „cele mai înfricoşătoare relaţii din bula UE”.
Pe măsură ce se apropie noaptea, există mult mai multe motive de teamă, în timp ce noii comisari se tem de scheletele din dulapurile lor, iar figurile macabre din Statele Unite îi sperie pe eurocraţi. În Parlamentul European, deputaţii se pregătesc să pună întrebarea de temut: „Trick sau schimbarea tratatului?”
Tuturor le este frică de Björn Seibert
Nu vă lăsaţi păcăliţi de farmecul discret şi blând al acestui oficial german, scrie POLITICO. În calitate de şef de cabinet al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Björn Seibert este cel care face sau desface cariere în instituţiile europene. „Când sunt Björn, ştii că nu sunt veşti bune”, a declarat un diplomat de rang înalt, care, la fel ca alţii speriaţi de Seibert, a fost asigurat de păstrarea anonimatului.
Cel mai de încredere consilier al lui Von der Leyen, Seibert a urmat-o de la Berlin la Bruxelles, în 2019, în inevitabilii săi adidaşi. Şoaptele lor în germană despre deciziile-cheie privind personalul din Comisie sunt acum o caracteristică obişnuită a vieţii în Berlaymont, acolo unde este sediul Comisiei Europene.
„Cel mai rău lucru care se poate întâmpla este ca dosarul tău să ajungă la etajul 13”, a declarat un funcţionar al Comisiei, referindu-se la etajul unde lucrează cabinetul lui von der Leyen. „Nu ştii niciodată dacă se întoarce sau nu”, adaugă sursa POLITICO.
Von der Leyen se teme de Curtea de Justiţie a UE
Există o mulţime de motive întemeiate pentru a fi înspăimântată de un grup de bătrânei din Luxemburg care poartă robe ciudate şi vaporoase. Ursula von der Leyen are însă un motiv în plus: presupusa sa lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte contractele pentru vaccinul Covid-19.
Comisia Europeană contestă o decizie a Curţii de Justiţie a UE din iulie, care s-a pronunţat parţial împotriva deciziei sale de a cenzura părţi importante din contractele semnate între executiv şi companiile farmaceutice înainte de a le pune la dispoziţia publicului.
În paralel, Curtea de Justiţie va audia luna viitoare detaliile unui al doilea caz – bătălia juridică „Pfizergate” privind accesul la presupuse mesaje text între von der Leyen şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare acordului UE pentru vaccinul anti-Covid-19.
Toată lumea este speriată de Donald Trump
Preşedintele care se potriveşte cu tema dovleacului se află pe punctul de a reveni în forţă – o revenire ce ar putea chiar să aducă unde de şoc în UE şi să o facă să se ridice pe propriile picioare.
Cu doar câteva zile înainte de alegerile din SUA, Bruxelles-ul se pregăteşte pentru o eventuală a doua preşedinţie Trump şi pentru ceea ce ar putea însemna pentru Uniunea Europeană un candidat republican pregătit să atace. Blocul comunitar pregăteşte planuri de urgenţă în cazul în care Trump reduce sprijinul financiar şi militar american pentru Ucraina.
Deputaţii europeni sunt speriaţi de Olivér Várhelyi
Omul premierului ungar Viktor Orbán la Bruxelles şi-a construit o reputaţie pentru talentul de a da fiori, fie că este vorba de extinderea blocului sau de tăierea unilaterală a fondurilor pentru palestinieni.
Dar filmul de groază – aşa cum îl văd mulţi – ar putea avea încă o continuare. Olivér Várhelyi se pregăteşte pentru un interviu important pentru a deveni comisarul european pentru sănătate, iar propriile sale comentarii şi acţiuni – cum ar fi atunci când a numit deputaţii europeni „idioţi” în Parlamentul European anul trecut – s-ar putea întoarce împotriva sa.
A existat, de asemenea, o revoltă în rândul europarlamentarilor şi organizaţiilor europene axate pe sănătate, care sunt speriate de lipsa sa de experienţă în politica de sănătate.
Cea mai înfricoşătoare parte a ecuaţiei ar putea fi ce se întâmplă dacă Várhelyi nu trece de audierea parlamentară. Abundă zvonurile conform cărora Orbán ar putea propune un înlocuitor cu legături ideologice şi mai strânse cu el sau chiar să amâne procesul cu luni de zile.
Orbán este speriat de Partidul Popular European
Premierul ungar Viktor Orbán este coşmarul care îi ţine treji noaptea pe liderii UE, nu în ultimul rând pentru că blochează deciziile şefilor de guvern şi zboară la Moscova pentru a se întâlni cu liderul rus Vladimir Putin.
Dar el are propriii demoni la Bruxelles. Partidul Popular European (PPE) din Parlamentul European i-a deschis uşa principalului duşman al lui Orbán, liderul opoziţiei maghiare, Péter Magyar, care se află acum în sondaje deasupra partidului Fidesz al lui Orbán în Ungaria. Acasă, această primire călduroasă îi dă apă la moară lui Magyar în campania sa împotriva lui Orbán, care a fost el însuşi membru PPE înainte de a se despărţi de cel mai mare grup din PE în urmă cu trei ani.
„Nu aţi câştigat alegerile, Fidesz nu este câştigătorul alegerilor .PPE, noi câştigăm alegerile”, i-a spus recent şeful PPE, Manfred Weber, lui Orbán în timpul unei dezbateri în Parlamentul European. „Ştiu că sunteţi nervos. Péter Magyar vă va învinge în Ungaria”, a adăugat el.
Socialiştilor le este frică de Raffaele Fitto
Socialiştii europeni nu cred că noul comisar italian este „Fitto” (potrivit – n.r.) pentru funcţie. Ceea ce îi sperie este faptul că premierul italian de dreapta Giorgia Meloni, aleasă în 2022, a reuşit să pună unul dintre cei mai puternici aliaţi ai săi în centrul proiectului UE de la Bruxelles, unde în mod tradiţional se conduce printr-o strângere de mână fermă între socialişti şi PPE-ul de centru-dreapta.
Fitto, care ar putea fi responsabil cu politica de coeziune dacă va fi aprobat în cadrul audierilor comisarilor de săptămâna viitoare, ar fi un jucător de top în Comisia Europeană, şi nu mai puţin un vicepreşedinte executiv, ceea ce înseamnă că alţi comisari vor trebui să îi raporteze.
În zilele dinaintea audierilor comisarilor, acest lucru va zdruncina nervii socialiştilor, care nu doresc să vadă cum dispare influenţa lor asupra agendei politice, scrie POLITICO.
Diplomaţii se tem de ambasadorul francez
Philippe Léglise-Costa, ambasadorul Franţei la UE, este atât de cunoscut în bula de la Bruxelles, încât i se spune „PLC”. El este unul dintre membrii-cheie ai Coreper, reuniuni în cadrul cărora trimişii celor 27 de ţări membre ale UE încearcă să reducă divergenţele cu privire la o gamă largă de politici ale UE.
Léglise-Costa nu reprezintă doar interesele Franţei, ci este şi unul dintre cei mai experimentaţi şi pricepuţi operatori politici dintre toţi ambasadorii. Nou-veniţii la Bruxelles ştiu cât de important este ca PLC şi omologul său german, Michael Clauss, să fie de partea lor pentru a încheia acorduri. Vorbirea limbii franceze ajută, dar cel mai important lucru este să nu vă lăsaţi intimidaţi atunci când PLC încearcă să vă încolţească cu cunoştinţele sale tehnice în dosare-cheie, este sfatul pe care îl are POLITICO.
Migranţii sunt speriaţi de Magnus Brunner
Nici măcar să nu încercaţi să veniţi în Europa, altfel veţi ajunge într-un „centru de returnare” – acesta este mesajul pe care UE îl transmite acum în mod agresiv persoanelor care încearcă să intre în blocul comunitar fără documentele necesare. Magnus Brunner, care va fi noul comisar pentru migraţie, va avea sarcina de a insista asupra acestui mesaj şi de a face ameninţarea reală. Comisia plănuieşte, de asemenea, o lege revizuită privind deportarea persoanelor în ţările lor de origine.
Viitorul comisar austriac este un pasionat de tenis, care intenţionează să îşi folosească abilităţile căpătate pe teren pentru a respinge cererile de azil.
Nimeni nu se teme de ombudsmanul european
Emily O’Reilly, „ţarul” UE al transparenţei şi eticii, este pe cale să se retragă din funcţia pe care o deţine din 2013, însă singurul lucru care ar putea speria este „O”-ul din numele său. Acest lucru se datorează faptului că ombudsmanul are doar puterea de a da o palmă Comisiei Europene şi de a o acuza de „administrare defectuoasă” – practic, că nu-şi face bine treaba – mai degrabă decât de a o pedepsi efectiv.
