Preşedinta pro-occidentală Maia Sandu se confruntă cu fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care este susţinut de Partidul Socialiştilor, tradiţional pro-rus, într-o cursă tensionată în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
Sursa moldoveană, care a cerut să nu fie identificată, a declarat pentru Reuters că secţiile de votare din Italia, Franţa, Germania, Spania, Canada, România, SUA şi Marea Britanie ar putea fi vizate de Moscova pentru a provoca perturbări, inclusiv prin false alerte cu bombe.
Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii trimisă sâmbătă prin e-mail. Moscova neagă interferenţa în afacerile Moldovei.
„Scopul este de a întrerupe procesul de votare în timpul evacuării (ca urmare a ameninţării cu bombă) şi al verificărilor pe care le va face poliţia. Vă rugăm frumos să aplicaţi procedurile şi protocoalele care nu întrerup procesul de votare”, se arată într-un mesaj al Chişinăului către un oficial european, potrivit unei capturi de ecran văzute de Reuters.
Una dintre ţările avertizate de guvernul moldovean este Germania, potrivit Welt am Sonntag, citat de POLITICO. Săptămânalul german susţine că serviciul secret al Moldovei a avertizat guvernul cu privire la „activităţi perturbatoare ale Rusiei”, care ar putea include „ameninţări false cu bombă ce vizează secţiile de vot”.
Agenţiile de aplicare a legii din Moldova au susţinut că oligarhul fugar Ilan Şor, susţinut de Rusia, este responsabil pentru amestecul în alegerile din ţară. Acesta neagă comiterea de infracţiuni.
Alegătorii moldoveni care locuiesc în Occident sunt consideraţi în mare parte proeuropeni şi, prin urmare, este mai probabil să o sprijine pe Maia Sandu, care susţine efortul Moldovei de a adera la Uniunea Europeană până în 2030.
Votul diasporei s-a dovedit crucial pentru victoria echipei lui Sandu la referendumul din 20 octombrie, care a confirmat aspiraţiile ţării către UE. Referendumul a fost organizat în paralel cu primul tur al alegerilor prezidenţiale şi a trecut datorită voturilor din diaspora.
Sursa Reuters a mai declarat că Moscova transportă cetăţeni moldoveni cu avionul şi autobuzul în Azerbaidjan, Belarus, Turcia şi Moldova pentru a vota, în încercarea de a maximiza şansele lui Stoianoglo.
După acuzaţiile de interferenţă externă care au venit chiar din partea şefei statului după primul tur de scrutin, dovedite şi de investigaţii jurnalistice sub acoperire, oamenii legii din Republica Moldova şi-au intensificat activităţile de contracarare a lor. Au fost făcute percheziţii, arestări, au fost găsite dovezi şi au apărut mărturisiri.
Astfel de acţiuni au avut loc chiar şi sâmbătă, în ajunul alegerilor. Oamenii legii au făcut percheziţii în oraşele Rîşcani şi Chişinău pentru suspiciuni de finanţare ilegală şi corupere electorală. Autorităţile au avut informaţii că simpatizanţii şi membrii organizaţiei „Şor” şi ai Blocului „Victorie” – ambele controlate de oligarhul fugar Ilan Şor – racolează oameni şi le propun bani ca „să voteze împotriva unui candidat la alegerile prezidenţiale”. Potrivit unui comunicat al poliţiei, au ridicat fost ridicate mii de ziare cu inscripţia „Renaştere”, „Şor”, telefoane mobile în care era instalate aplicaţia băncii ruseşti PSB, contracte de muncă în Federaţia Rusă, liste şi caiete care conţin date personale, inclusiv contacte telefonice, liste cu numere de înmatriculare ale automobilelor, copii ale buletinelor de identitate ale persoanelor remunerate, documente, înscrisuri, liste de participanţi, carduri bancare, cartele SIM, dar şi sume băneşti importante, probe care urmează să fie analizate.
Pe de altă parte, mai multe autocare cu cetăţeni moldoveni, care veneau din Federaţia Rusă, au trecut frontiera Republicii Moldova în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, a confirmat sâmbătă Inspectoratul General al Poliţiei (IGP) pentru TV8, precizând că este „o formă de transport organizat într-un anumit interes”.
Inspectoratul General al Poliţiei a menţionat că s-a constatat un aflux de mijloace de transport cu numere străine, care aduc cetăţeni moldoveni din Federaţia Rusă de la aeroportul din Istanbul. Transportatorii nu deţineau acte sau contracte de prestări de serviciu în acest scop. „Constatăm că este o formă de transportare organizată într-un anumit interes”, a precizat IGP.
Anterior, agenţia IPN relatase că trei autocare cu circa 150 de cetăţeni moldoveni care se întorceau din Federaţia Rusă au ajuns la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea în noaptea de 1 spre 2 noiembrie. Persoanele au călătorit gratuit cu avionul de la Moscova la Istanbul, iar de acolo şi-au continuat drumul în trei autocare cu numere numere moldoveneşti spre Bulgaria. Acolo, pasagerii au fost transferaţi în alte trei autobuze, aparţinând unei companii bulgare, cu care au ajuns la frontiera cu Republica Moldova. În urma discuţiilor cu pasagerii, angajaţii de la vamă au stabilit că aceştia nu au plătit nici pentru zbor, nici pentru călătoria cu autocarul. În Federaţia Rusă li s-a comunicat că transportul este organizat gratuit pentru cetăţenii care vor să se întoarcă acasă pentru a participa la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie.
Un alt incident s-a petrecut vineri, cu două zile înainte de alegeri, când diverşi cetăţeni din Republica Moldova, inclusiv jurnalişti, au primit apeluri telefonice prin WhatsApp, unele de la numere de telefon cu prefix de România, în care erau ameninţaţi inclusiv cu moartea, dacă nu votează pentru Maia Sandu. Tot vineri, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a avertizat că cetăţenii primesc e-mailuri cu informaţii false că se plăteşte votul în favoarea actualei şefe a statului şi li se solicită să trimită duminică fotografii cu buletinul de vot, adică exact metodele pe care autorităţile le-au denunţat ca fiind folosite în turul întâi al prezidenţialelor şi la referendum de reţeaua oligarhului prorus Ilan Şor. În consecinţă, premierul Dorin Recean a transmis un mesaj populaţiei în care a avertizat că Republica Moldova se confruntă „cu un atac extrem” şi a dat asigurări că instituţiile statului vor asigura ordinea şi vor proteja cetăţenii. „Aceste acte de intimidare au un singur scop – să creeze panică şi frică. Ca oamenii să se teamă să iasă la vot”, a susţinut Recean.
