Totul pare să îi opună pe cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale americane de marţi. AFP prezintă marile teme politice ale acestei campanii calificate adesea drept istorică.
ECONOMIA
După trei ani de inflaţie ridicată, puterea de cumpărare este o preocupare majoră pentru mulţi americani.
Donald Trump, care, în calitate de preşedinte, a redus ratele de impozitare pentru cei mai bogaţi şi pentru corporaţii, a promis tarife de „peste 10%” pentru toate importurile, ceea ce îi va permite să finanţeze o reducere amplă a impozitelor.
Candidatul republican s-a angajat de asemenea să facă din SUA „capitala mondială a bitcoin şi a criptomonedelor”.
La rândul său, democrata Kamala Harris se prezintă drept candidata clasei de mijloc şi doreşte să creeze o „economie a posibilităţilor”. Deşi a preluat unele dintre angajamentele lui Joe Biden privind impozitarea celor bogaţi, ea le-a temperat.
În schimb, promite un credit fiscal pentru naşteri, ajutor pentru cumpărarea de locuinţe şi un ajutor pentru înfiinţarea de afaceri.
IMIGRAŢIA
Pentru Donald Trump, problema frontierelor este „subiectul numărul 1”. Este, de asemenea, cel mai sensibil subiect al campaniei: în timpul preşedintelui Biden, ţara a cunoscut un vârf al intrărilor ilegale.
Republicanul, care a făcut campanie în 2016 promiţând construirea unui zid de-a lungul frontierei mexicane, a mers mult mai departe de această dată, promiţând cea mai mare operaţiune de deportare a imigranţilor ilegali din istoria SUA. O „invazie”, „hoarde”, „otrăvesc sângele Americii”: retorica sa xenofobă şi dezumanizantă cu privire la migranţi este repetată la nesfârşit în discursurile sale.
La rândul său, Kamala Harris, aflată în defensivă pe această temă, a explicat că va avea o politică dură, considerând că trebuie să existe „consecinţe” pentru persoanele care intră ilegal. Ea a susţinut un plan de înăsprire semnificativă a politicii de migraţie a lui Joe Biden, inclusiv prin investiţii în bariere fizice.
AVORTUL
Problema ar putea încuraja cetăţenii tradiţional mai puţin politizaţi să meargă la urne, în special femeile, ceea ce ar putea fi în beneficiul democraţilor. În paralel cu alegerile prezidenţiale, au loc referendumuri pe această temă în zece state.
Acestea sunt primele alegeri prezidenţiale de când Curtea Supremă, reconfigurată de Donald Trump, a anulat protecţia federală a avortului prin revocarea cazului Roe v. Wade în iunie 2022. De atunci, cel puţin 20 de state au introdus restricţii parţiale sau totale asupra întreruperii voluntare a sarcinii.
Aflată în prim-planul acestei probleme, Kamala Harris a făcut din aceasta un element central al vicepreşedinţiei şi campaniei sale. Ea îşi consideră rivalul responsabil pentru situaţia actuală, pe care o descrie drept „oribilă şi sfâşietoare”. Harris doreşte o lege federală care să includă dispoziţiile din cauza Roe v. Wade.
Donald Trump, pe de altă parte, este ezitant în această privinţă. El s-a declarat mândru că a readus problema la latitudinea statelor datorită deciziei Curţii Supreme, dar a spus că unii au „mers prea departe”.
Trump a promis că administraţia sa va fi „grozavă pentru femei”, dar unii se tem, după comentarii ambigue din partea sa, că îşi va folosi puterea prezidenţială pentru a restricţiona accesul la medicamentele utilizate în avorturile medicale.
POLITICA EXTERNĂ
Întrucât campania se desfăşoară în timp ce războaiele din Orientul Mijlociu şi Ucraina fac ravagii, poziţiile celor doi candidaţi sunt analizate cu lupa de anumite grupuri de alegători.
Republicanul, care consideră că America nu a fost niciodată atât de puţin respectată în lume, continuă să spună că va rezolva conflictele fără întârziere. Dar nu explică niciodată cum.
El denunţă sumele uriaşe de bani deblocate de Washington pentru Kiev începând din 2022.
Kamala Harris, pe de altă parte, a promis că va „sta ferm alături de Ucraina” şi că nu se va „împrieteni cu dictatorii”, spre deosebire de rivalul său.
În timp ce ambii şi-au acordat sprijinul Israelului, care are „dreptul să se apere”, vicepreşedintele a încercat să îşi echilibreze discursul subliniind şi suferinţa palestinienilor.
CLIMA
Statele Unite sunt al doilea mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume, după China, dar subiectul a fost abia abordat de candidaţi, care au opinii diametral opuse.
Donald Trump, un sceptic al schimbărilor climatice, a promis să reducă subvenţiile pentru energiile regenerabile şi vehiculele electrice. De asemenea, fostul preşedinte intenţionează să „foreze oricum” şi să iasă din nou din Acordul de la Paris.
Kamala Harris promite să „continue şi să extindă poziţia de lider internaţional a Statelor Unite în domeniul climei”. În calitate de vicepreşedinte, ea a susţinut planul major de tranziţie energetică al lui Joe Biden, Inflation Reduction Act. Ca senator de California, ea a susţinut, de asemenea, Green New Deal, o rezoluţie care solicită o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră.
