Maia Sandu a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la o diferenţă de 10 procente faţă de contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo. Socialistul Igor Dodon spune în derâdere într-un interviu pentru TASS că este „preşedinta diasporei”

Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, a câştigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale la o diferenţă de 10 procente faţă de contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo, susţinut de forţele proruse, însă acest rezultat a fost posibil graţie voturilor din diasporă, unde a existat o mobilizare fără precedent. Alegătorii rămaşi în Republica Moldova l-au preferat pe Alexandr Stoianoglo.

Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a anunţat luni dimineaţă că procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat inclusiv în diaspora. A fost un proces care a început duminică la ora 0.00, la Tokyo, şi s-a încheiat luni dimineaţa, la ora 6.00, ora Chişinăului, cu ultimele patru secţii de vot, deschise în SUA şi Canada.

Cu excepţia a trei secţii de vot din diaspora, ale căror date încă nu au fost procesate, Maia Sandu a adunat 55,41 la sută din voturi, în timp ce Alexandr Stoianoglo are 44,49 la sută din voturi.

Votul de pe teritoriul Republicii Moldova, unde toate datele au fost procesate, arată că Stoianoglo a fost preferat de 51,19 la sută dintre alegători, în timp ce Maia Sandu are 48,81 la sută din voturi.

Acest rezultat, care confirmă practic şi ceea ce s-a întâmplat la referendumul de acum două săptămâni – o susţinere proeuropeană mai puternică în diaspora decât în ţară – şubrezeşte şansele ca partidul Maiei Sandu, proeuropeanul PAS, să reuşească performanţa din 2021 de a câştiga majoritatea absolută în parlament la alegerile legislative de anul viitor. De altfel, fostul preşedinte prorus Igor Dodon, pe care Maia Sandu l-a învins în 2020, a acordat un interviu pentru agenţia rusă TASS în care a ridiculizat-o pe Maia Sandu şi a spus că este „preşedinta diasporei”, în timp ce Alexandr Stoianoglo, susţinut de partidul său socialist, este cel care a câştigat alegerile pe plan intern. 

„Alexandru Stoianoglo, care a fost susţinut de Partidul Socialiştilor (din Republica Moldova), după cum arată datele CEC, a câştigat alegerile prezidenţiale pe plan intern, unde numărătoarea a fost finalizată. Maia Sandu l-a învins pe seama votului din secţiile de votare din străinătate. Rezultatele arată guvernarea eşuată a Maiei Sandu şi a Partidului său Acţiune şi Solidaritate, căruia cetăţenii ţării i-au refuzat credibilitatea. Ea s-a transformat într-o preşedintă a diasporei”, a declarat Dodon. Potrivit lui, Sandu a obţinut un avantaj graţie alegătorilor din străinătate, „aşa cum s-a întâmplat şi în timpul referendumului privind aderarea la UE, care a eşuat pe plan intern, dar a fost scos de autorităţi cu o marjă minimă de 0,7% tot pe seama voturilor diasporei”.

În diaspora, unde mai erau de centralizat datele de la trei secţii de vot, Maia Sandu a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu o majoritate copleşitoare, de 82,77 la sută din voturi.

Potrivit CEC, la al doilea tur de scrutin au participat 1.699.025 de alegători (54,31 la sută), dintre care 328.855 au fost alegători din diaspora, fiind cea mai puternică mobilizare la vot a moldovenilor plecaţi peste hotare de când se organizează secţii de vot şi în străinătate.

Cea mai mare participare la vot s-a înregistrat la cele două secţii de vot deschise la Moscova, câte 4.999 de alegători, urmată de o secţie de vot din Brescia – 4.463 de alegători şi o secţie de vot din Bucureşti – 4.433 de alegători. În top 10 secţii de vot unde au venit cei mai mulţi alegători mai figurează două din Franţa, iar restul sunt secţii din diverse alte oraşe italiene.

Femeile au votat la aceste alegeri în proporţie mult mai mare decât bărbaţii – 54,79 la sută faţă de 45,21 la sută, a anunţat Comisia Electorală Centrală. De asemenea, se remarcă o mobilizare la vot a tinerilor, potrivit CEC.

 

Nelu Tătaru, audiat la DNA Iaşi în dosarul de luare de mită: „Nu am emoţii, merg cu inima deschisă”

INS: Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 4,7% în trimestrul III 2024 faţă de trimestrul III 2023, la 127.870 unităţi