Suma pare exagerată, însă ziariștii niponi susțin că autoritățile de la Tokyo și București sunt pregătite să prezinte public o declarație comună care “să precizeze amploarea ajutorului energetic pentru Ucraina și crearea unui cadru pentru investițiile ecologice în România”.
În acest sens, oficiali guvernamentali japonezi vor vizita România însoțiți de o delegație de reprezentanți ai unor corporații nipone precum Hitachi, Eneos Holdings și IHI. Printre proiectele vizate a fi finanțate se numără, potrivit jurnaliștilor japonezi, sisteme hidroelectrice Itochu și cele de energie care combină generarea de energie solară și pilele de combustibil ale grupului Panasonic.
Aproape 40% din electricitatea pe care o consumă România provine din gaze naturale, cărbune și petrol, precizează publicația niponă. La cererea UE, România și-a stabilit un obiectiv de a reduce treptat utilizarea combustibililor fosili până în 2032. Importul de tehnologie este considerat ca ca fiind esențial pentru a îndeplini acest obiectiv. Astfel, Japonia va lua în considerare furnizarea nu numai de echipamente pentru producerea hidrogenului din gaze naturale, ci și de tehnologii de colectare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce ar duce la producerea de hidrogen albastru. De asemenea, poate propune tehnologii pentru modificarea centralelor electrice pe gaz natural existente pentru a permite utilizarea hidrogenului drept combustibil.
Fondul Uniunii Europene care sprijină implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare este văzut ca o sursă promițătoare de finanțare a proiectelor româno-nipone. Jurnaliștii japonezi amintesc și faptul că România produce anual 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale și că, probabil în acest an, va depăși Olanda, devenind cel mai mare producător de gaze din UE.
