Numărul de candidaturi depuse la alegerile parlamentare din acest an este mai mare decât la ultimele alegeri, fiind validaţi 8.168 de candidaţi, faţă de 7.136 în 2020 şi 6.477 în 2016, arată un raport realizat de Expert Forum. De asemenea, numărul de femei de pe liste a crescut, reprezentând un procent de 35% dintre candidaţi, însă doar 23% din candidate sunt pe locul 1. Organizaţia a analizat şi concurenţa pentru un loc de parlamentar, la Camera Deputaţilor fiind 23 de candidaţi pentru un loc, în judeţul Giurgiu, iar la Senat cea mai mare concurenţă, respectiv 30 de candidaţi pentru un loc, este la Mehedinţi.
arată că pentru alegerile parlamentare din 2024 s-au depus mai multe candidaturi comparativ cu alegerile anterioare.
”Din partea competitorilor care au depus candidaturi la ambele camere au fost validaţi 8.168 de candidaţi – 2.906 la Senat şi 5.262 la Camera Deputaţilor, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat şi 6 la Camera Deputaţilor. În 2020 s-au înscris 7.136, iar în 2016 un număr de 6.477 candidaţi”, arată organizaţia.
Din partea organizaţiilor minorităţilor naţionale (19), care au depus candidaturi doar la Camera Deputaţilor, s-au înregistrat 58 de candidaţi.
Candidaturile au fost depuse de către 31 de partide şi organizaţii ale minorităţilor, la care se adaugă 19 organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ale căror candidaturi pentru toate circumscripţiile electorale la alegerile pentru Camera Deputaţilor au rămas definitive.
”Am calculat competiţia electorală raportând numărul total de candidaţi din fiecare circumscripţie la numărul de locuri disponibile conform legii. La Camera Deputaţilor cea mai mare competiţie este în Giurgiu (23 candidaţi/loc), Mehedinţi (22), Călăraşi, Ilfov, Ialomiţa (21), iar cea mai mică la Dolj, cu 14. La Bucureşti raportul este de 15. La Senat, cea mai mare competiţie este de 30 la Mehedinţi, urmată de Gorj şi Brăila, cu 29 şi Giurgiu cu 28. Cea mai mică este la Bucureşti, de 16. În diaspora este de 21 la CDEP şi 26 la Senat”, a mai transmis Expert Forum.
Potrivit organizaţiei, peste 50 de liste propuse de partidele politice la Senat sau la Camera Deputaţilor au fost respinse de diferite BEJ-uri.
”Majoritatea candidaturilor respinse de către BEJ-uri sunt legate de documente incompletă, lipsa semnăturilor de susţinere sau nerespectarea articolului privind reprezentarea ambelor sexe pe listele de candidaţi. Pe lângă listele respinse complet, există şi liste acceptate parţial, prin eliminarea punctuală a unor candidaţi care nu respectau condiţiile. Nu toate deciziile BEJ-urilor de respingere au fost contestate în instanţă. În alte cazuri, deşi au fost contestate, nu au fost validate de instanţă în cele din urmă”, arată Expert Forum.
Potrivit organizaţiei, analiza contestaţiilor şi apelurilor din instanţă arată că au existat contestaţii sistematice ale candidaturilor unor partide, dintre acestea numărându-se AUR sau SOS România.
Potrivit datelor Expert Forum, PSD apare în 47 de dosare la nivel de tribunal sau curte de apel în ultima lună, iar în mai mult de jumătate dintre acestea contestator este Gheorghe Funar. De altfel, numele acestuia apare în 103 dosare în ultima lună, iar dintre acestea se numără şi contestaţii cu privire la deciziile BEJ de acceptare a candidaturilor PNL.
În cazul AUR numeroase decizii ale BEJ-urilor au fost contestate de aceeaşi persoană. Pe lângă acestea, în cazul AUR au fost identificate contestaţii înaintate de persoane diferite în mai multe judeţe din ţară – poate fi un efect al informaţiilor legate de respingerea candidaturii de la Bistriţa Năsăud.
”La fel, vedem că la SOS România, candidaturile au fost contestate sistematic de către o persoană în mai multe judeţe din ţară – aceeaşi care a contestat şi candidatura Dianei Şoşoacă la prezidenţiale. Deşi nu putem vedea detalii legate de motivele contestaţiilor, din soluţia Tribunalului Vrancea reiese că cererea este formulată pentru tragerea «la răspundere a celor care au încercat să deturneze procesul electoral şi să submineze democraţia românească»”, arată organizaţia.
Participarea femeilor la procesul electoral
-
Per total, procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5% în 2020.
”În 2016 femeile au reprezentat 27,7% din totalul candidaţilor. Procentele sunt relativ similare la cele două camere: la Senat femeile reprezintă 34,7% din candidaţi, iar la Camera Deputaţilor 37%. Dintre candidaţii independenţi, doar aproape 8% sunt femei la Camera Deputaţilor, iar la Senat nu există nicio candidată”, a transmis organizaţia.
La cele 19 organizaţii ale minorităţilor care candidează doar la CDEP, avem un procent de 35% femei.
Procentual, din total, cele mai multe candidate sunt în diaspora (45%), Ilfov (43%) şi Alba (40%), raportat la numărul total de candidaţi din judeţ. Cele mai puţine sunt în Timiş, Harghita şi Arad (aprox. 30%). În Bucureşti procentul de candidate este de 30%.
La Camera Deputaţilor cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov şi Alba (41%), respectiv Hunedoara şi Bucureşti (40%). Cel mai mic procent se regăseşte în Arad, Sibiu şi Gorj (29%) şi Călăraşi (28%). La Senat cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov (48%) şi Sibiu (46%), respectiv Brăila şi Vaslui (44%). Cel mai mic procent se regăseşte în Suceava (26%) şi Cluj (28%).
Dintre partidele cu peste 250 de candidaţi validaţi la nivel naţional, procentual cele mai multe femei se regăsesc la SOS România (45%), PSDU şi ADN (44%), PSDI (40%) sau ANC (46%). PSD a înregistrat 33% candidate, PNL 28%, USR 32%, AUR 29%, UDMR 35%, PRA 39%, FD 26%, REPER 38% sau DREPT (37%). Dacă ne uităm comparativ la 2020, multe partide au înregistrat o creştere. De exemplu, PSD avea 26%, PNL 25%, USR 25% şi UDMR 29%. AUR a înregistrat un regres, de la 30%.
Cele mai multe candidate PSD (procentual) sunt în Vâlcea, Ialomiţa şi diaspora (50%), iar cele mai puţine în Covasna şi Giurgiu (20%), respectiv Vrancea şi Harghita (18%).
La PNL cel mai mare procent de candidate se găseşte la Vaslui (50%) şi Mehedinţi şi Giurgiu (40%). La Timiş sunt 16%, iar la Dâmboviţa doar 14%.
La USR cele mai multe femei se regăsesc la Vrancea (57%), Bucureşti (48%) şi Braşov (44%). Cele mai puţine sunt la Dâmboviţa (14%).
La AUR cele mai multe femei sunt în Ilfov (45%) şi Mureş (44%), iar cele mai puţine la Teleorman, Caraş Severin şi Alba (18%), respectiv Harghita (10%).
”Dacă ne uităm la poziţionarea candidaţilor femei pe liste – excluzând organizaţiile minorităţilor – doar 23% din candidate sunt pe locul 1, deci sub media procentuală. În cazul candidaţilor de pe locul 2, un procent de 38% sunt femei, pe locul trei 44%, iar pe locul patru 42%. Aşadar, dacă pe primul loc sunt semnificativ mai mulţi bărbaţi, începând cu locuri 2-3 diferenţa se mai reduce. Chiar dacă sunt mai multe femei înscrise în cursa electorală decât la alegerile trecute, prezenţa lor pe locuri eligibile rămâne relativ redusă. La Senat, candidaţii de pe locul 2 nu contează în cele mai multe cazuri. La Camera Deputaţilor, în cazul unor rezultate bune poate obţine până la 3-4 mandate (excluzând Bucureştiul)”, a mai transmis organizaţia.
Potrivit acesteia, nicio organizaţie a minorităţilor care are o listă de candidaţi mai lungă de două persoane nu a plasat o femeie pe primul loc. Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa” sau Uniunea Bulgară din Banat- România au inclus prima femeie pe locul 4. În practică, femeile nu au nicio şansă de a fi alese din partea unei astfel de organizaţii.
-
La PSD femeile reprezintă 20% din candidaţii de pe primul loc, 30% din candidaţii de pe locul 2 şi 41% din candidaţii de pe locul 3. Între locurile 4 şi 7 media, procentul se situează între 33% şi 37%. La Senat procentul de femei este mai mare (36% vs 32 %); candidatele de pe primul loc reprezintă 19%, iar cei de pe locul doi 35%.
-
PNL are 27% femei candidaţi la Camera Deputaţilor şi 29% la Senat şi este unul din partidele care oferă acces limitat femeilor la locuri cu şansă. La CDEP doar 12% din candidaţi de pe primul loc sunt femei, 14% din cei de pe locul 2, 29% din cei de pe locul 3 şi 26% din cei de pe locul 4. La Senat, pe prima poziţie pe listă sunt 21% din candidaţi, 19% pe locul 2 şi 63% pe locul 3. Per total, liberalii înregistrează 16% femei pe primul loc şi pe cel de-al doilea şi 46% pe locul 3
-
USR are 29% femei pe liste la CDEP şi 39% la Senat. La Camera Deputaţilor pe locul 1 sunt femei 14% din candidaţi, pe locul doi 34%, iar pe locul trei 39%. La Senat, pe locul 1 sunt 23% candidate, pe locul doi 50%, iar pe locul trei 34%.
-
AUR are 33% candidate la Senat şi 27% la CDEP. Pe locul 1 la Camera Deputaţilor are 28% candidate, dar la Senat doar 9%. La CDEP din totalul candidaţilor de pe locurile 2 şi 3 femeile reprezintă câte 14%, iar la Senat câte 28 şi 56%.
-
SOS România a înregistrat 44% de femei din totalul candidaţilor de la CDEP şi 45% de la Senat. La Camera Deputaţilor femeile de pe locul 1 reprezintă 21% din totalul candidaţilor, cele de pe locul doi 44%, iar cele de pe locul trei 40%. La Senat procentele respective sunt: 23%, 43% şi 60%.
-
UDMR are 33% femei pe listă la CDEP şi 39% la Senat. La CDEP pe locul 1 sunt 30% femei, pe locul doi 37%, iar pe cel de-al treilea 44%. La Senat valorile corespondente sunt 23%, 23% şi 60%.
Transparenţa datelor publicate de birourile electorale
Expert Forum arată că propunerile de candidaturi au fost publicate pe paginile web ale birourilor electorale de circumscripţie.
”BEJ-urile au publicat decizii de acceptare sau respingere a candidaturilor. Nu există o unitate la modul în care se publică aceste documente, cum sunt realizate (structura deciziei) şi în general calitatea fişierelor cu candidaturi s-a dovedit a fi una scăzută. Deciziile birourilor electorale emise pentru admiterea sau respingerea candidaturii consemnează doar dacă au fost sau nu îndeplinite condiţiile legale, nu se specifică numărul de semnături depuse. Analiza acestor decizii arată că nu toate sunt la fel de detaliate”, a mai transmis organizaţia.
Pogtrivit acesteia, unele BEJ-uri nu denumesc fişierele sugestiv, iar cine este interesat să conteste candidaturile trebuie să deschidă toate documentele pentru a înţelege care este lista depusă de un partid. De exemplu, pe pagina BEJ Caraş Severin un utilizator trebuie să deschisă 50 de decizii fără nume pentru a vedea care sunt cele legate de candidaturi.
Expert Forum atrage atenţia că ”baza de date include informaţii minimale, fără a permite realizarea unor analize mai complexe”.
”Baza de date nu conţine nici măcar informaţii despre profesie sau ocupaţie, deşi în procesul de centralizare a datelor sunt colectate aceste informaţii, iar aceste informaţii sunt incluse în propunerile de candidatură afişate la nivelul BEJ-urilor. Expert Forum a transmis o solicitare către BEC pe 30 octombrie pentru urgentarea afişării datelor şi publicarea unor seturi de date care să conţină şi informaţii despre sex, vârstă, profesie şi ocupaţie. BEC nu a oferit un răspuns la cererile punctuale, ci doar ne-a anunţat că listele cu candidaţi au fost publicate”, a mai transmis organizaţia.
Aceasta afirmă, de asemenea, că nu a putut observa procesul de validare a semnăturilor.
