Moțiunea a fost adoptată cu 130 de voturi pentru și 49 împotrivă, modificând astfel cadrul legal care reglementează măsurile aplicabile în situații de urgență cauzate de război și crize umanitare, informează Daily News Hungary.
Aceasta nu este prima prelungire a stării de urgență în Ungaria. Țara se află sub astfel de reglementări din 2016, când guvernul a declarat o stare de urgență ca răspuns la criza migrației. În 2020, pandemia Covid a dus la extinderea puterilor guvernamentale, iar din 2022, pe fondul invaziei rusești în Ucraina, parlamentul a aprobat decrete suplimentare care să permită guvernului să adopte măsuri rapide în situații de criză.
În ciuda justificării oferite de guvernul Orbán, organizații ale societății civile, precum Amnesty International, au criticat utilizarea acestor legi de urgență, acuzând guvernul de abuz de putere pentru a submina mecanismele de control și echilibru, afectând astfel guvernarea cotidiană și limitând libertățile democratice.
Criticii susțin că aceste măsuri permit guvernului să accelereze modificări legislative fără a implica dezbateri ample sau consultări, într-un context în care Fidesz, partidul de guvernământ al lui Orbán, deține o majoritate de două treimi în parlament.
Situația a atras și atenția Uniunii Europene, care a blocat aproximativ 20 de miliarde de euro din finanțările prevăzute pentru Ungaria, invocând îngrijorări privind statul de drept și respectarea principiilor democratice. În replică, premierul Viktor Orbán susține că liderii UE încearcă să influențeze politica internă a țării, acuzând că se dorește impunerea unui guvern „marionetă” de opoziție în Ungaria.
Prelungirea stării de urgență vine într-un context sensibil, în care relațiile Ungariei cu UE sunt tensionate, iar politicile guvernului Orbán atrag o atenție sporită pe plan internațional.
