Beatte Heinemann, directoarea departamentului de fizica particulelor din cadrul centrului German Electron Synchrotron (DESY) din Hamburg, a declarat că retragerea Rusiei ar putea avea multe consecinţe negative pentru proiectul CERN.
„Nu este ca şi cum anumite cercetări ar deveni de acum imposibile din cauza încheierii colaborării, dar asta face într-adevăr ca lucrurile să devină mai dificile şi ar putea exista nişte amânări”, a declarat ea.
CERN, care a fost înfiinţat în 1954 în plin Război Rece, este unul dintre cele mai importante centre de cercetare din lume în domeniul fizicii particulelor şi găzduieşte cel mai puternic accelerator de particule din lume. Mai multe mii de oameni de ştiinţă din zeci de ţări lucrează la experimentele desfăşurate în cadrul CERN.
El a spus că savanţii ruşi au ajutat foarte mult, transmiţând cât mai mult posibil din expertiza lor, înainte să părăsească proiectul.
„Nu putem continua să ţinem în funcţiune o componentă a detectorului, dar sperăm că nu vor exista pierderi majore în ceea ce priveşte randamentul ştiinţific”, a adăugat Joachim Mnich.
Administratorii CERN au decis să încheie cooperarea cu Rusia şi cu Belarus ca reacţie la invazia declanşată de Rusia în Ucraina în 2022.
„Oamenii de ştiinţă de la CERN au colaborat cu Rusia în timpul Războiului Rece, animaţi de curiozitatea ştiinţifică, într-un mediu paşnic”, a declarat Markus Klute, directorul Institutului pentru Fizica Experimentală a Particulelor din cadrul Institutului de Tehnologie din Karlsruhe (KIT). „Acest lucru nu mai pare de acum posibil şi asta este extrem de ruşinos”, a adăugat el.
