Arhivele României pentru cercetarea Holocaustului sunt deschise, următorul pas fiind digitalizarea acestora, a declarat, marţi, premierul Marcel Ciolacu.
Mesajul premierului a fost citit de Alexandru-Mihai Ghigiu, şeful Cancelariei prim-ministrului, la Conferinţa internaţională „20 de ani de la Raportul Final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România – Elie Wiesel”, care a avut loc la Guvern.
„Astăzi arhivele României pentru cercetarea Holocaustului sunt deschise. Următorii paşi pe care trebuie să-i facem se referă la identificarea celor mai bune soluţii pentru digitalizarea acestor arhive şi pentru facilitarea accesului larg la ele. Totodată, vom continua să lucrăm împreună cu Institutul ‘Elie Wiesel’ pentru deschiderea noului Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România”, a spus şeful Executivului.
Ciolacu a afirmat că, „dacă acum 20 de ani societatea românească a avut nevoie de o comisie internaţională pentru a-şi asuma propriul trecut istoric, astăzi tot ceea ce facem, toate măsurile adoptate şi demersurile realizate sunt politici publice guvernamentale sau iniţiative civice”.
În prezent, apreciază premierul, „am ajuns în punctul în care memoria trecutului şi conştiinţa istorică ne obligă să fim consecvenţi pentru a cimenta o societate responsabilă, democratică, bazată pe respectul faţă de drepturile omului, o societate în care sperăm ca ura să nu mai aibă ecou” .
El a amintit că în 2021 Guvernul României a numit pentru prima dată un reprezentant special pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei şi politicile memoriei. Atunci a fost adoptată prima strategie naţională şi trei ani mai târziu cea de a doua, pentru perioada 2024- 2027.
Din anul 2022 implementarea strategiilor este coordonată de un secretar de stat la nivelul Cancelariei primului ministru.
„Nu este suficient, în continuare ne propunem nu doar să prevenim şi să combatem discursul instigator la ură, ci şi investiţii suplimentare în domeniul Educaţiei şi în programe de formare continuă a celor care lucrează în administraţie şi nu numai”, a spus Ciolacu.
La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a amintit de atacul Hamas împotriva Israelului.
„În 7 octombrie anul trecut am văzut cu teroare ce înseamnă dezlănţuirea unui val de ură împotriva membrilor comunităţii evreieşti. Este extrem de dificil de înţeles că la peste 80 de ani de la evenimentele din perioada Holocaustului membrii comunităţii evreieşti se confruntă cu teama de atacuri şi violenţă în întreaga lume. Este îngrijorătoare creşterea fără precedent a antisemitismului pe plan global. Chiar şi în România, spaţiu până în curând lipsit de astfel de manifestări radicale, vedem, din păcate, o creştere a antisemitismului, în special în mediul online. Avem deci o responsabilitate comună şi o datorie morală de a ne întări eforturile pe linia de prevenire”, a punctat şefa diplomaţiei române.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a spus că de când a fost adoptat, acum 20 de ani, Raportul Elie Wiesel, studii despre Holocaust au fost treptat integrate în programa elevilor în perioada preuniversitară.
„Dacă acum câţiva ani avem câteva mii de elevi care alegeau acest curs opţional, acum avem aproape 180.000 de elevi care studiază Holocaustul şi istoria evreilor, care încurajează deopotrivă empatia şi rezistenţa la prejudecăţi”, a afirmat Deca.
Directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a evidenţiat rolurile institutului în cercetare, educaţie şi combaterea antisemitismului. În acest sens, el a spus că unul dintre manualele alternative pentru clasa a XI-a despre istoria Holocaustului este redactat de institutul pe care îl conduce.
De asemenea Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România publică şi un raport anual de monitorizare a discursului antisemit. Florian a afirmat că „liderii au învăţat ce înseamnă mai mult istoria Holocaustului, ce înseamnă memoria Holocaustului şi nu există manifestări ca în urmă cu 20 de ani în spaţiul public tradiţional, în instituţii publice, însă în spaţiul online, pe reţelele de socializare, pe internet este o situaţie destul de îngrijorătoare”.
El a menţionat şi activitatea împotriva promovării memoriei criminalilor de război. Astfel, Alexandru Florian a spus că săptămâna trecută Institutul a câştigat în primă instanţă un proces cu Primăria Municipiului Bucureşti pentru a schimba numele străzii Mircea Vulcănescu – persoană condamnată pentru crime de război, membru în guvernul Ion Antonescu timp de trei ani, din 1941 până în 1944.
„Vom avea o nouă stradă în Bucureşti cu o denumire care să fie legată de denumirea Holocaustului”, a afirmat el.
De asemenea, a evocat şi proiectul Muzeului Naţional de Istoria Evreilor şi a Holocaustului şi a amintit că acesta a fost demarat cu sprijinul lui Mihnea Constantinescu. „Va fi o realizare excepţională din punct de vedere al semnificaţiei. Din păcate, proiectul este întârziat, dar ne vom mobiliza toate instituţiile implicate şi sper să nu mai fie prea mult timp întârziat”, a apreciat Florian.
Secretarul general al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, Eduard Kupferberg, a calificat România ca o ţară sigură.
„Putem să spunem cu mândrie că România este una din foarte puţinele ţări din Europa unde ca evreu poţi să umbli pe stradă liniştit că nu vei fi scuipat, înjurat sau, mai rău, să existe un pericol asupra vieţii tale”, a afirmat el.
Cu toate acestea, Eduard Kupferberg a spus că antisemitismul „încă există” şi este „foarte vocal în România”.
„Am avut ocazia să ascultăm un limbaj demn de Garda de fier chiar în Parlamentul României, ceea ce arată că o parte a societăţii româneşti încă gândeşte aşa, încă este antisemită, încă urăşte evreii şi probabil că urăşte nu numai evreii, dar evreii sunt modul în care îşi pot concretiza xenofobia. Deci încă mai este mult de lucru pentru ca antisemitismul, xenofobia, rasismul să dispară cu adevărat din societate”, a declarat Eduard Kupferberg. AGERPRES/(A – autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
