Calea spre aderare a Macedoniei de Nord este blocată de Bulgaria, ţară vecină şi membră a Uniunii Europene, care cere ţării balcanice să-şi modifice Constituţia pentru a recunoaşte minoritatea bulgară.
Dar şeful diplomaţiei din Macedonia de Nord, Timco Mucunski, s-a declarat marţi optimist cu privire la depăşirea acestei crize, apreciind că intrarea în UE în 2030 „ar putea fi realistă dacă există voinţă politică”.
„Optimismul meu vine din faptul că de câteva luni avem un guvern ale cărui acţiuni dovedesc că el caută integrarea europeană” a ţării, a afirmat Timco Mucunski la finalul unei întrevederi la Praga cu omologul său ceh, Jan Lipavsky.
Partidul său a promis fermitate în disputa cu Bulgaria şi a refuzat să recunoască denumirea ţării sub numele de Macedonia de Nord, rezultatul unui acord semnat în 2018 cu Grecia.
Dar Mucunski a declarat că Macedonia de Nord face progrese pe calea reformelor cerute de Bruxelles, în special în materie de luptă împotriva corupţiei şi a cerut Bruxellesului să ţină cont de acest aspect.
Comisia Europeană a transmis săptămâna trecută că Macedonia de Nord „trebuie să continue să lucreze la implementarea reformelor”.
Mucunski a declarat că ţara sa este pregătită de „negocieri cu Bulgaria asupra unor compromisuri şi soluţii care să facă realistă aderarea la UE”.
„Vrem să nu mai dăm curs cererilor lor de modificări fără să vedem vreun rezultat”, a adăugat el.
Premierul naţionalist al Ungariei, Viktor Orban, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia semestrială, prin rotaţie, a UE, s-a oferit să medieze între Macedonia de Nord şi Bulgaria în timpul unei vizite de stat la Skopje în septembrie.
Dar Orban a stârnit neîncrederea Bruxellesului, deplasându-se în iulie la Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce săptămâna trecută a mers în Georgia, într-un moment în care opoziţia proeuropeană denunţa fraudarea alegerilor de către partidul de guvernământ, Visul georgian, pe care Orban tocmai îl felicitase cu victoria în scrutinul legislativ.
