Statele Unite au ratat scenariul prin care la Casa Albă urma să se instaleze pentru prima dată în istorie o femeie. În schimb, se va instala primul om politic condamnat penal, care își va acorda desigur o grațiere. Ceea ce nu se va întâmpla, așa cum era preconizat, și în cazul lui Hunter Biden, aflat și el în pragul unei condamnări penale. Înainte de a intra în detalii legate de efectele externe pe care Donald Trump le generează începând din această dimineață în întreaga lume și mai ales despre deciziile pe care le va lua după preluarea mandatului, nu pot să nu remarc cu satisfacție că, într-un interval foarte scurt de timp, am câștigat al treilea pariu. Desigur, sunt pariuri virtuale, dar pe care am avut îndrăzneala, pe care unii au taxat-o drept nesăbuință, de a le anunța public. Și în toate cele trei pariuri – succesul referendumului din Republica Moldova, victoria Maiei Sandu și acum victoria lui Donald Trump și a republicanilor, care au câștigat și Senatul Statelor Unite, toate pe muchie de cuțit – mi-am dorit și am făcut public acest lucru să câștige cine a câștigat. Îmi mai rămâne ultimul pariu legat de parlamentarele și prezidențialele din România. În legătură cu care prognozez încă de astăzi că victoria lui Donald Trump va juca un rol extrem de important, dacă nu care cumva decisiv.
Israelienii și Netanyahu însuși au toate motivele să sară în sus de bucurie aflând că Donald Trump va reveni la Casa Albă. Pentru că este de notorietate faptul că acesta este decis să meargă până la capăt pentru apărarea statului Israel și asigurarea unei riposte extrem de dure în cazul în care acest stat va fi supus unei riposte sângeroase din partea Iranului. În această privință, Teheranul are toate motivele să se gândească de o sută de ori înainte de a dezlănțui un nou atac împotriva Israelului. Mâinile lui Netanyahu sunt, începând din această noapte, total dezlegate, astfel încât el are toate șansele să le aplice ultimele lovituri nimicitoare teroriștilor Hamas, precum și insurgenților Hezbollah, care acționează în Liban, finanțați fiind până în prezent de Teheran.
O altă consecință importantă în plan extern va fi îndeplinirea unuia dintre cele mai importante angajamente electorale asumate de Donald Trump și anume instituirea unor măsuri de protecționism comercial, în special în ceea ce privește mărfurile furnizate de China, dar și în raport cu economiile celor mai puternice state din Uniunea Europeană. În legătură cu China, Donald Trump se va așeza la masa negocierilor cu puternicul lider de la Beijing, Xi Jinping, și împreună vor stabili care vor fi direcțiile de cooperare economică și politică dintre cele două state și care vor fi liniile roșii peste care nici Statele Unite și nici China nu vor trebui să treacă.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, Donald Trump s-a angajat ca de îndată să-i pună capăt, apoi, reluând tema, și-a dat un termen de 24 de ore și, în fine, menținând miza, s-a referit la 48 de ore. Aceste termene, care au surprins pe toată lumea, sunt desigur simbolice și fac parte din retorica specifică a lui Donald Trump. Pacea în Ucraina nu se va realiza, indiferent de voința politică a Washingtonului, bătând pur și simplu din palme sau lovind cu pumnul în masă. Dar Putin știe cât se poate de clar că, într-un fel sau altul, trebuie să pună capăt războiului pe care l-a declanșat. Iar liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, la rândul său trebuie să afle că viața este cinică, iar pacea nu poate fi realizată uneori decât prin compromisuri dureroase. De altfel, am sentimentul că zilele acestuia în politică sunt numărate. Tic-tacul se aude discret și se va auzi din ce în ce mai tare din direcția staff-ului lui Donald Trump.
Se va schimba cu certitudine și politica NATO, unde – nu e un secret pentru nimeni – Statele Unite reprezintă vioara întâia. Evident nu se pune problema desființării NATO, așa cum au încercat să prevestească adversarii lui Donald Trump. În schimb, se va schimba din temelii modul în care această alianță se finanțează, pe de-o parte, și modul în care acționează pe mapamond, pe de altă parte. Casa Albă, odată cu administrația Trump, va institui reguli ferme extrem de severe, în special în ceea ce privește statele din Uniunea Europeană, care s-au obișnuit – un obicei foarte rău – ca apărarea să le fie finanțată de contribuabilii americani. Acest lucru nu va continua. Statele NATO vor trebui să strângă cureaua și fondurile necesare pentru a-și forma o puternică armată colectivă. Și fiindcă vorbim despre Europa, este limpede că, după venirea lui Donald Trump la Casa Albă, dacă nu cumva chiar mai devreme, politica implementată de Comisia Europeană va trebui să se schimbe radical. Progresiștii, neomarxiștii vor fi siliți să facă pasul înapoi, iar statele care promovează suveranitatea națională și care luptă împotriva globalismului, cum sunt de exemplu Polonia și Ungaria, vor fi încurajate să promoveze și să extindă asemenea politici.
În ceea ce privește România, rezultatul, care nu mai poate fi răsturnat, al alegerilor din Statele Unite, va scurtcircuita și va influența poate decisiv chiar și cele două campanii electorale, cea parlamentară și cea prezidențială. Bag de pe acum mâna în foc că, indiferent de inerțiile care vor marca încă o vreme activitatea Departamentului de Stat și a serviciilor secrete, forța suveraniștilor de la București va fi alimentată, în orice caz în plan psihologic, și de exemplul pe care l-au dat alegătorii din Statele Unite. Dacă unii se temeau, până ieri-alaltăieri, că Statele Unite vor interveni masiv în desemnarea viitorului președinte al României, urmând să facă eforturi uriașe pentru promovarea generalului cu patru stele Nicolae Ciucă, mai întâi în al doilea tur de scrutin și apoi chiar în calitate de viitor președinte, astăzi nu mai au niciun motiv să-și imagineze că de la Washington va veni vreun semnal care ar încuraja, ar promova sau chiar ar regiza o falsificare grosolană și brutală a alegerilor. Poziția lui Marcel Ciolacu se consolidează tocmai fiindcă politica promovată de el a fost mai nuanțată în comparație cu talibanismul liberal, dar se consolidează și șansa lui George Simion de a se bate cu președintele PSD în al doilea tur de scrutin. În felul acesta, s-ar putea echilibra și raportul de forțe din viitorul Parlament, în măsura în care AUR va obține mai multe locuri, iar PNL, înainte de a-și dizolva propria conducere, mult mai puține locuri decât a preconizat.
Și închei exprimându-mi convingerea, în pofida celor care vedeau lucrurile în negru, că niciuna dintre bazele militare americane din România sau din Polonia nu va fi retrasă în viitorul previzibil.
un comentariu de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist
