Trump a vehiculat ideea aplicării unei taxe de 10% sau mai mari tuturor bunurilor importate de SUA, ceea ce, afirmă el, ar elimina deficitul comercial. Criticii susţin însă că aceasta ar duce la preţuri mai mari pentru consumatorii americani şi la instabilitate economică globală.
El a mai spus că ar trebui să dispună de autoritatea de a creşte tarifele impuse unor ţări care taxează la rândul lor importurile din SUA şi a ameninţat cu un tarif de 200% asupra unor autoturisme importate, declarându-se hotărât să împiedice în special maşinile din Mexic să ajungă în SUA.
Trump a sugerat însă că şi aliaţi ai Statelor Unite cum este Uniunea Europeană ar putea fi vizate de creşterea taxelor pentru bunurile pe care le exportă în SUA.
Donald Trump vizează totuşi îndeosebi China, propunând eliminarea treptată, în patru ani, a importurilor unor bunuri ca electronicele, oţelul şi farmaceuticele, şi urmăreşte interzicerea deţinerii de proprietăţi imobiliare şi de infrastructură în sectoarele energiei şi tehnologiei de către companii chineze.
Trump a declarat că „tarife” este cuvântul său preferat şi le consideră generatoare de venituri care ar contribui la umplerea vistieriei guvernamentale.
Trump s-a angajat să restabilească politicile sale din primul mandat împotriva trecerii ilegale a frontierei şi să continue cu noi restricţii de anvergură.
El s-a angajat de asemenea să limiteze accesul la azil la graniţa dintre SUA şi Mexic şi să lanseze cel mai mare efort de expulzări din istoria Americii, care ar genera probabil acţiuni legale şi opoziţie din partea democraţilor din Congres; a mai spus că va folosi Garda Naţională şi, dacă este necesar, trupe federale pentru a-şi atinge obiectivul şi nu a exclus înfiinţarea de lagăre pentru imigranţi în vederea expulzării.
Trump a indicat de asemenea că va încerca să pună capăt acordării automate a cetăţeniei pentru copiii născuţi din părinţi imigranţi, gest care ar fi contrar interpretării de mult încetăţenite a celui de-al 14-lea amendament al Constituţiei SUA.
El a sugerat totodată că va revoca statutul legal de protecţie pentru unele comunităţi, cum ar fi haitienii sau venezuelenii.
Trump mai spune că va reinstitui aşa-numita „interdicţie de călătorie”, care restrânge accesul în Statele Unite al persoanelor dintr-o listă de ţări predominant musulmane, ceea ce a declanşat numeroase bătălii juridice în timpul primului său mandat.
Trump a promis că va creşte producţia de combustibili fosili a SUA, facilitând procesul de autorizare pentru foraje pe terenurile federale, şi că va încuraja noi conducte de gaz natural; a mai spus că va reautoriza forajele pentru petrol în Refugiul naţional arctic pentru fauna sălbatică din Alaska.
Rămâne de văzut dacă industria petrolului intră în joc şi creşte producţia, într-un moment în care preţurile petrolului şi gazelor sunt relativ scăzute.
Donald Trump a afirmat că va retrage din nou Statele Unite din Acordurile Climatice de la Paris, care îşi propune reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de seră, şi că va sprijini creşterea producţiei de energie nucleară. El va anula, de asemenea, deciziile preşedintelui democrat Joe Biden privind vehiculele electrice şi alte politici care vizează reducerea emisiilor auto.
Trump a argumentat că SUA trebuie să fie capabile să stimuleze producţia de energie pentru a fi competitive în ce priveşte dezvoltarea de sisteme de inteligenţă artificială, care consumă cantităţi mari de energie.
În paralel cu agendele sale comercială şi energetică, Trump a promis că va reduce reglementările federale despre care susţine că limitează crearea de locuri de muncă. El s-a angajat să menţină în vigoare o reducere amplă a impozitelor din 2017, pe care a promulgat-o în timp ce era în funcţie, iar echipa sa economică a discutat despre o nouă rundă de scăderi de impozite pentru persoane fizice şi companii, dincolo de cele adoptate în primul său mandat.
Trump s-a angajat să reducă cota impozitului pe profit de la 21% la 15% pentru companiile care îşi realizează produsele în SUA; a spus că va susţine măsuri legislative care să pună capăt impozitării bacşişurilor şi a plăţii orelor suplimentare pentru a-i ajuta pe lucrătorii din HORECA şi din alte servicii; a promis să nu impoziteze sau să reducă alocaţiile sociale.
Trump a mai declarat că, în calitate de preşedinte, va face presiuni asupra Rezervei Federale pentru a scădea ratele dobânzilor, dar că nu va cere direct acest lucru.
Majoritatea, dacă nu toate, propunerile sale fiscale ar necesita avizul Congresului; analişti financiari au avertizat că volumul acestor reduceri de taxe va duce la creşterea datoriei federale.
Trump s-a angajat să solicite colegiilor şi universităţilor din SUA să „apere tradiţia americană şi civilizaţia occidentală” şi să elimine programele de diversitate. El a spus totodată că va cere Departamentului de Justiţie să iniţieze procese civile împotriva şcolilor care se angajează în discriminare rasială.
El a indicat că va susţine programe în învăţământul preuniversitar care să le permită părinţilor să utilizeze fonduri publice pentru instruirea privată sau religioasă.
Trump doreşte, de asemenea, să desfiinţeze Departamentul federal al Educaţiei şi să lase şcolile sub controlul statelor.
Trump a numit trei judecători la Curtea Supremă a Statelor Unite care făceau parte din majoritatea care a eliminat protecţia constituţională a avortului şi probabil că va numi în continuare judecători federali care ar menţine limitarea avortului.
În acelaşi timp, el a susţinut că o interzicere la nivel federal a avortului este inutilă şi că problema ar trebui rezolvată la nivel de stat. El a argumentat că interzicerea întreruperilor de sarcină peste şase săptămâni favorizată de unii republicani este prea dură şi că orice legislaţie ar trebui să includă excepţii pentru viol, incest şi sănătatea mamei.
Trump a sugerat de asemenea că nu va încerca să limiteze accesul la medicamentul pentru avort mifepristonă, după ce Curtea Supremă a SUA a respins o contestare a demersurilor guvernului de a-l reglementa.
Trump sprijină politicile care promovează fertilizarea in vitro (FIV), controlul naşterilor şi îngrijirea prenatală.
Trump a criticat sprijinul SUA pentru Ucraina în războiul cu Rusia şi a spus că ar putea pune capăt războiului în 24 de ore dacă va fi ales – deşi nu a spus cum va realiza acest lucru. El a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze o parte din teritoriul său dacă ar fi să se încheie un acord de pace, o idee pe care Ucraina a respins-o în mod constant.
Trump a mai spus că, sub preşedinţia sa, SUA ar regândi fundamental „scopul NATO şi misiunea NATO”. El a sprijinit Israelul în lupta sa împotriva Hamas în Gaza, dar l-a îndemnat să pună capăt ofensivei. Poate fi de aşteptat ca Trump să continue politica administraţiei Biden de a înarma Israelul. În acelaşi timp, este probabil să facă presiuni pentru normalizarea istorică a relaţiilor dintre Israel şi Arabia Saudită, efort pe care l-a făcut în timpul preşedinţiei sale 2017-2021 şi pe care Biden l-a urmărit şi el.
Trump a mai spus că, dacă va deveni preşedinte, va „opri suferinţa şi distrugerea din Liban”, dar nu a spus cum va realiza acest lucru.
El a sugerat construirea unui „dom de fier” – un scut masiv de apărare antirachetă, similar cu cel al Israelului – peste întregul teritoriu continental al SUA.
Trump a emis, de asemenea, ideea de a trimite forţe armate în Mexic pentru a lupta împotriva cartelurilor de droguri şi de a folosi Marina SUA pentru a institui o blocadă asupra acestei ţări, cu scopul de a opri contrabanda cu fentanil şi precursorii acestui drog.
Trump a promis de câteva ori că va recurge la agenţiile federale de aplicare a legii pentru a-şi investiga inamicii politici, inclusiv oficiali electorali, avocaţi şi donatori.
În acest sens, Trump a spus că va lua în considerare numirea unui procuror special care să facă cercetări cu privire la actualul şef al statului Joe Biden, deşi nu a precizat motivele unei astfel de anchete.
El a mai spus că va avea în vederea concedierea procurorilor care nu dau curs directivelor sale – ceea ce ar constitui o ruptură cu politica de lungă durată a SUA de a dispune de un aparat independent de aplicare a legii la nivel federal.
Trump a afirmat în fine că va lua în considerare graţierea tuturor celor care au fost condamnaţi pentru infracţiuni legate de asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA.
Pe lângă anchetele penale, el a sugerat că ar recurge la prerogativele de reglementare ale guvernului pentru a-i pedepsi pe cei pe care îi consideră critici, cum ar fi reţelele de televiziune.
Trump ar încerca să decimeze ceea ce el numeşte „deep state” – angajaţi federali despre care el afirmă că îşi urmăresc în mod clandestin propriile agende – printr-un ordin executiv care ar permite concedierea a mii de funcţionari; acest lucru ar fi probabil contestat în instanţă.
Trump ar înfiinţa un grup independent pentru eficienţă guvernamentală, condus de susţinătorul său miliardar Elon Musk, pentru a elimina risipa din cadrul guvernului federal; nu a detaliat cum ar funcţiona acest organism, guvernul american având deja organe de supervizare ca Oficiul pentru management şi buget şi inspectori generali la agenţiile federale.
Trump ar lua măsuri împotriva avertizorilor federali, care sunt de obicei protejaţi de lege, şi ar institui un organism independent pentru „monitorizarea” agenţiilor de informaţii din SUA.
