Odată cu întoarcerea lui Donald trump la Casa Albă, lumea se pregăteşte să trăiască noi turbulenţe, în contextul în care preşedintele ales – izolaţionist şi imprevizibil – vrea să dea pagina Joe Biden, care a încercat în ultimi patru ani să refacă imaginea Statelor Unite în lume, relatează AFP.
Victoria de miercuri a republicanului împotriva vicepreedintei democrate Kamala Harris probabil că va avea cele mai imediate repercusiuni în Ucraina, unde Donald Trump a promis să pună rapid capăt războiului prin forţarea Kievului să facă concesii invadatorilor ruşi.
Magnatul în vârstă de 78 de ani consideră că ”acest război n-ar fi trebuit niciodată să aibă loc” şi îţi laudă ”relaţia foarte bună” pe care o are cu preşedintele rus Vladimir Putin, pe care va încerca fără îndoială să-l întâlnească tête-à-tête după ce va prelua funcţia, la 20 ianuarie.
”Cred că primul său pas va fi un fel de diplomaţie foarte personală, spectaculoasă, de gernul «Vladimir, să discutăm. Am putea rezolva problema asta»”, apreciază Leon Aron de la American Enterprise Institute, un centru de cercetare de la Washington.
”Până unde va merge? Este dificil de prevăzut”, adaugă el, apreciind că este puţin probabil ca Putin să cedeze în privinţa Ucrainei şi că Trump va trebui totodată să ţină cont de Congresul american, care are un cuvânt de spus în politica externă.
TENSIUNI CU ALIAŢII
În contextul în care preşedintele în exerciţiu Joe Biden a făcut o prioritate din consolidarea alianţelor primei puteri mondiale, relaţiile Statelor Unite cu aliaţii săi istorici ar putea să înregistreze, din nou, tensiuni.
Donald Trump îi acuză pe europeni de faptul că abuzează de umbrela americană de securitate şi a pus în discuţie NATO, cheia de boltă a politicii externe a Statelor Unite după Războiul Rece.
După anunţarea victoriei septuagenarului, numeroşi lideri străini, de la preşedintele francez Emmanuel Macron la premierul britanic Keir Starmer l-au felicitat.
Ea urmează să fie bine primită şi de către lideri naţionalişti ca premierul ungar Viktor Orban, cu care Donald Trump s-a întâlnit în mai multe rînduri în timpul campaniei, dar şi de către autocraţi, ca dictatorul Kim Jong Un.
Kremlinul a anunţat că Vladimir Putin nu a prevăzut să-l felicite.
În privinţa relaţiilor cu China, Donald Trump s-a dezlănţuit împotriva Beijingului, considerând gigantul asiatic drept un inamic.
Însă el şi-a lăudat relaţiile stânse cu preşedintele chinez Xi Jinping şi adoptă o abordare ”tranzacţională” a relaţiilor internaţionale.
China a anunţat că speră la o ”coexistenţă paşnică” cu Statele Unite după victoria republicanului.
Preşedintele ales ar putea să facă ţăndări America Latină, unde parteneri importanţi ai Statelor Unite, ca Brazilia sau Columbia, sunt conduţi de-acum de către preşedinţi de stânga.
Una dintre principalele sale promisiuni din campanie – expulzarea masivă a milioane de imigranţi fără documente – riscă astfel să semene haosul în regiune, în cazul în care este pusă în aplicare.
Contrar unei viziuni multilaterale a lumii, Donald Trump apără ”America mai întâi”, mai ales în domeniul comerţului.
UN ”TRUMP 2.0 DIFERIT”
Un specialist în politica externă a Statelor Unite de la International Crisis Group, Brian Finucane, consideră că el riscă să simtă că-i cresc aripi faţă de primul mandat.
”Un Trump 2.0 va fi foarte diferit. Nu va mai avea niciuna dintre personalităţile care l-au frânat pe Trump la un moment dat sau în vreun fel, inclusiv la Pentagon”, apreciază el.
Republicanul a provocat deja temeri Taiwanului, întrebându-se în mod public despre oportunitatea apărării insulei în cazul unei invazii chineze.
În Orientul Mijlociu, Donald Trump urmează să-şi reafirme susţinerea necondiţionată a Israelului, care să contracareze inamicul iranian comun.
El i-ar fi dat, potrivit unor dezvăluiri de presă, premierului Benjamin Netanyahu un cec alb în războiul din Fâşia gaza şi Liban, în cele două luni dinaintea preluării funcţiei.
Netanyahu a salutat ”cea mai mare revenire din istorie” şi consideră revenirea lui Trump la Casa Albă ”un reangajament puternic în marea alianţă” cu Israelul.
Republicanul va creşte presiunile asupra Teheranului. El l-a încurajat pe Benjamin Netanyahu să bombardeze instalaţii nucleare iraniene după atacul cu rachetă asupra Israelului de la începutul lui octombrie.
În primul său mandat, Trump a transferat Ambasada Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim. El l-a primit recent pe Netanyahu la reşedinţa sa de la Mar-a-Lago, în Florida.
Fostul preşedinte urmează să încurajeze şi alte ţări arabe să recunoască Israelul, în urma Acordurilor de la Abraham din 2020, prin care Emiratele Arabe Unite (EAU), Marocul şi Bahrainul şi-au normalizat relaţiile cu Israelul.
El va alimenta speranţa, dezamăgită în timpul administraţiei Biden, a unei normalizări între Arabia Saudită şi Israel, ceea ce ar reprezenta o bulversare majoră în regiune.
