Proiectul de hotărâre de consiliu local este unul abuziv, consideră atât oamenii de afaceri cât și avocați și juriști. Proiectul are niște prevederi abuzive, care conform unor specialiști în legislație, ar încălca mai multe prevederi legale dar și din Constituția României, referitoare la proprietatea privată.
În plus, primarul Timișoarei încearcă să forțeze nota prin inventarea unei Comisii de Negociere pentru Restructurare Urbană și a unei Procedurii de Restructurare Urbană.
Sunt, în fapt, două lucruri care ar descuraja pe oricine ar vrea să construiască ceva pe vreun teren cu destinație industrială și ar duce implicit la blocarea oricăror proiecte imobiliare sau comerciale din oraș.
Un proiect de hotărâre de consiliu local a fost strecurat prin comisii, pentru a fi votat de consilierii locali în ultima ședință a actualului Consiliul Local Timișoara din mandatul 2020-2024. Acesta a fost oprit în ultimul moment. Deși edilii au vrut să îl voteze, pe ascuns, în data de 29 octombrie 2024, oamenii de afaceri au cerut o dezbatere publică și revizuirea proiectului.
Sindicatul Angajaților din Primăria Timișoara și „Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei”, cărora li s-au alăturat mai mulți cetățeni, au cerut și ele dezbatere publică pentru proiectul de hotărâre de consiliu local, promovat de către edilii orașului, proiect care prin prevederile sale atentează la proprietatea industrială privată.
Administrația Fritz a aplicat acest artificiu de abia după ce s-a asigurat că noul Plan Urbanistic General a fost aprobat, pentru ca mai apoi să îi poată obliga pe proprietarii de terenuri industriale care vor să dezvolte un proiect privat, să cedeze primăriei o parte din terenul propriu, să construiască pe cheltuiala lor un edificiu sau obiectiv de interes public, să asigure și banii pentru garanția de bună execuție.
Proiectul prevede că de abia după ce investitorul privat termină construcția de interes public, pe bani săi și pe terenul său și le trece în proprietatea Municipiului Timișoara, iar aceasta le recepționează și le preia, investitorul poate să își depună la primărie propriul proiect pentru a obține avizele și autorizațiile necesare să construiască ceea ce el dorește.
Mai simplu, un investitor privat nu poate construi nimic pe proprietatea sa industrială decât după ce cedează o bucată de teren către primărie/municipiu și construiește din banii săi tot pentru aceeași primărie un obiectiv de interes public pe respectiva bucată de teren pe care o cedează. De abia după ce termină construcția dorită de municipalitate, poate să își depună propriul proiect de investiții și să aplice pentru procedurile de avizare și autorizare. Și toate acestea, dacă primăria este în prealabil mulțumită și recepționează clădirea pentru care nu pune la dispoziție nici bani și nici teren.
Mințile din administrația Fritz care au avut această idee, au ambalat-o pompos într-o “Procedură de Restructurare Urbană” pentru care e nevoie să se înființeze și o comisie, cu un nume extrem de alunecos: Comisia de Negociere pentru Restructurare Urbană (C.N.R.U.) a Municipiului Timișoara.
Trei ore a durat dezbaterea publică de la Primăria Timișoara, care a avut loc vineri, 1 noiembrie 2024. Deși administrația e obligată să inițieze dezbateri publice pentru toate proiectele de HCL care au caracter de act normativ, doar trei astfel de consultări au avut loc în anul 2024, aceasta fiind a patra. Ceea ce dovedește „respectul” pe care îl poartă administrația Fritz timișorenilor dar și încălcarea cerințelor legale privind transparența decizională în administrația publică, reglementată prin legea 52/2003.
Din capul locului trebuie spus că dezbaterea publică a fost pe lângă lege și lovită de nulitate, deoarece a lipsit chiar inițiatorului proiectului de HCL în discuție, nimeni altul decât primarul Dominic Fritz. Astfel, ședința a fost condusă de către arhitectul-șef al orașului, Gabriel Almăjan, alături de niște persoane din primăriei, care însă nu au fost prezentate cu numele și funcția pe care le dețin. La ședință au sfidsat prin neprezentare primarul Dominic Fritz, viceprimarii, secretarul primăriei cât și managerul public, Matei Creiveanu.
Deși se afla în sediul primăriei, Dominic Fritz întors nu s-a obosit să intre în sala de consiliu, pentru a discuta cu cetățenii, mai ales cu cei mai interesați și direct vizați de proiectul de “naționalizare”, antreprenorii și dezvoltatorii imobiliari timișoreni, care varsă anual milioane de lei din tace și impozite către bugetul local și țin pornit motorul economic al orașului prin investiții, locuri de muncă și diverse servicii conexe.
Încălcând, din nou, legislația privind transparența în administrația publică, primarul Fritz și aparatul său de specialitate, nu au publicat minuta dezbaterii publice nici măcar la o săptămână după ce aceasta a avut loc. Primarul trage de timp cu “naționalizarea” mascată, încercând să promoveze din nou proiectul în prima ședință a noului Consiliu Local, unde speră să întrunească numărul de voturi pentru ca hotărârea să aibă majoritate la votul consilierilor locali.
Marius Cristescu, omul de afaceri timișorean care, împreună cu fratele său, dețin Grupul de firme Bega, unul dintre cele mai mari grupuri pe multiple industrii din România, a fost cel mai vocal dintre cei prezenți.
“Mă puneți să construiesc o școală sau o grădiniță, să fac blocuri sau altceva, să fac străzi, să trag utilități. La această masă suntem investitori care am băgat mulți bani în acest oraș în ultimii 30 de ani. Nu mi se pare normal că orașul să se dezvolte doar cum doriți dumneavoastră, pentru simplu fapt că fără a fi noi consultați, cineva v-a numit pe PNRR pe funcția pe care o ocupați. Apropo de PNRR, mi se pare absurd să se aprobe această hotărâre de consiliu, atâta timp cât statul român este obligat să facă Codul de Procedură în Urbanism, până în martie 2025. După ce se dă această lege, mi se pare normal să venim noi cu completări specifice orașului, prin hotărâre de consiliu local”, a spus antreprenorul Marius Cristescu.
Luări critice de poziție și cereri de lămurire privind controversata Comisie de Negociere și procedurile vag definite au avut și Oana Simionescu, directorul Faber, care e parte dintr-o zonă cu regim industrial, Claudiu Popa, director regional la Dedeman, Emanuel Lupașcu de la Constructim SA, avocat Roxana Jurjuț, Andreea Kiss și Bogdan Dubină de la proiectul imobiliar Paltim / 1 Iunie, Ciprian Cădariu de la Alber Holding Development, cu proiectele Nord One, Vivalia, City of Mara și alte terenuri, Alber investind peste 150 de milioane de euro în aceste proiecte din Timișoara.
“Cred că trebuie să existe o mediere între părți, dar una justă. Nu va fi o naționalizare, pentru că mp obligă să donez. Faptul că mă obligă să donez și să contruiesc nu mă deranjează. Sunt absolut de acord să fac ceva pentru orașul ăsta în care m-am născut și trăiesc de 55 de ani. Însă vrem ca toți investitorii, români sau străini, să aibă același tratament. Să știm – 5% din investiție ca bani, 5% din teren sau ce procent se hotărăște, dar să fie același pentru toți. Nu puteți să veniți să cereți la unii 50%, iar la alții 1%. Toți vrem să facem obiective sociale pentru oraș dar trebuie stabilit un procent just, fără discriminări. Acea comisie de negociere nu poate să ceară unuia 1% și altuia 50% sau pe mine la o investiție de un milion de euro să bag un milion și pe altul la o investiție de 100 de milioane, tot un milion. Trebuie impusă o proporționalitate”, a mai adăugat Marius Cristescu.
Darius Jumanca, omul de afaceri cu multe realizări imobiliare și care este cel mai interesat de zona Antenelor prin transformarea unui spațiu fost industrial în cartier rezidențial cu parcuri, s-a declarat direct afectat de viziunea celor din primărie față de acest sit.
Amendamentele propuse de mediul de afaceri trebuie cuprinse într-o minută oficială a Primăriei Timișoara, care trebuie publicată. Legal, proiectul de HCL nu poate fi supus votului în mai puțin de 10 zile de la publicarea minutei. Doar că minuta se lasă așteptată de o săptămână de zile.
În concluzie, antreprenorii cer un regulament clar și îndreptarea erorilor tehnice și juridice din întregul proiect. Tehnic însă, dacă se va lucra la schimbarea unor prevederi abuzive și se vor aduce clarificări, noua formă a proiectului ar putea fi votată ca hotărâre de către noul consiliu local, de abia după ce noii consilieri aleși se vor reuni în prima ședință de lucru, după învestirea în funcție, din 12 noiembrie 2024.
