Prin urmare, a declară Kubilius, „trebuie să consolidăm urgent pregătirea Uniunii Europene pentru o posibilă agresiune militară. Acesta este modul în care poate fi descurajată”, a adăugat Kubilius.
În altă ordine de idei, responsabilii europeni cred că națiunile UE vor trebui să compenseze potențiala dezangajare a Statelor Unite față de securitatea Europei după victoria electorală lui Donald Trump.
„În vreme ce perspectiva politică a noului președinte al SUA diferă de cea a predecesorilor săi, trebuie să gestionăm această situație, să ne pregătim pentru ea și să subliniem eforturile pe care le facem deja”, a declarat reporterilor ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, după întâlnirea cu omologul său francez Sébastien Lecornu.
„Atenția” Washingtonului este probabil să se îndrepte mai mult către regiunea Indo-Pacific, unde China este văzută ca un rival strategic, a spus el. „Făcând acest lucru, ei vor putea face mai puțin în Europa. Trebuie să umplem acest gol pentru a fi mai credibili în ceea ce privește descurajarea”, a adăugat el.
Cei doi miniștri s-au întâlnit la Paris miercuri seară, la cererea lui Pistorius, pentru a discuta consecințele realegerii lui Trump, deoarece potențialele consecințe ale victoriei sale pentru securitatea Europei și viitorul NATO sunt masive. Miercuri devreme, președintele francez Emmanuel Macron a discutat despre războiul din Ucraina și despre escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu cu președintele ales al SUA.
În timpul primului său mandat, Trump a acuzat în mod frecvent națiunile europene de încărcare liberă a puterii armatei americane și de cheltuieli insuficiente pentru apărare, vizând în special Germania. Trump chiar a spus în timpul campaniei că va „încuraja” Rusia să atace orice țară membră NATO care nu și-a îndeplinit obligațiile financiare față de alianța de apărare.
Lecornu a cerut țărilor europene să-și continue eforturile de înarmare. El a spus că Parisul va împinge NATO să analizeze mai bine contribuțiile militare reale ale aliaților – avioane de luptă, nave de război, trupe – în loc de doar cifra de 2%. „Curbele bugetare nu protejează, descurajează și apără, contribuțiile reale o fac”, a spus el.
De exemplu, în Europa sunt folosite 17 tipuri diferite de tancuri, în timp ce industria americană produce doar unul. Prin urmare, Europa va trebui să se îndrepte spre armonizarea standardelor sale pentru a utiliza mai înțelept fondurile pe care le investește în apărare. În plus, costurile logistice ar fi mai mici.
Pistorius a adăugat că Statele Unite vor rămâne un aliat important, dar a subliniat că Europa nu își poate permite să lase „decalajele de capacități militare să crească”, conform politico.com.
Ambii miniștri – ale căror țări au atins ținta NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare doar anul acesta – au fost dornici să-și prezinte contribuția la securitatea Europei. Cabinetul german a semnat planurile de a introduce o formă de recrutare în masă pentru serviciul militar voluntar începând cu 2025.
De altfel, pentru țările NATO din zona estică a Europei, problema recrutărilor și deci a numărului de militari aflați în serviciu devine una stringentă. Mai exact vorbim de o acută criză de personal, iar România este în această situație.
În România, guvernul a început campanii de recrutare după ce date recente ale Ministerului Apărării au arătat că 43% din posturile de ofiţeri erau neocupate, alături de posturile a 23% din soldaţi şi alte grade profesionale. Armata are acum cam 25.000 de posturi de militari neocupate.
„Trebuie să ne uităm la ce legi trebuie schimbate, nu numai în România, ci şi în alte ţări, pentru a-i stimula pe aceşti oameni (soldaţi în activitate) să rămână”, a declarat recent o sursă din domeniul apărării pentru Reuters.
România a introdus serviciul de voluntar rezervist care este și plătit, dar fără prea mare succes. Conform unor surse, solda unui militar rezervist este de 1.500 de lei, atunci când stă acasă, și în jur de 3.000 de lei, cu toate sporurile aferente, în perioada în care face instrucţie. Mai trebuie menţionat că această soldă este valabilă pentru soldaţi şi că în cazul subofiterilor rezervişti aceasta depăşeşte 2.400 de lei pentru perioada de stat acasă şi se apropie de 5.000 de lei în perioada de pregătire.
În România executarea serviciului militar este obligatorie conform legii, dar a fost suspendată pe timp de pace. Pe timp de război aceasta suspendare este anulată și cei care sunt apți trebuie să facă serviciu militar.
