Festivităţile care se desfăşoară până duminică nu pierd din vedere totuşi simbolismul acestui eveniment istoric, care a avut loc la 9 noiembrie 1989.
A fost „o zi fericită” care ne aminteşte că „libertatea şi democraţia nu au fost niciodată de la sine înţelese”, a declarat primarul Berlinului, Kai Wegner, la o ceremonie la care a participat preşedintele Frank-Walter Steinmeier.
Sloganul festivităţilor, „Păstraţi libertatea”, are o rezonanţă specială într-un moment în care democraţia este în regres în întreaga lume şi războaiele continuă să facă ravagii, în Ucraina şi Gaza.
De asemenea, coaliţia guvernamentală a lui Olaf Scholz s-a destrămat după demiterea ministrului liberal de finanţe miercuri seară, aruncând cea mai mare economie a Europei într-o perioadă de incertitudine.
O femeie de 75 de ani din fostul Berlin de Est, Jutta Kruger, consideră că este „păcat” că criza guvernamentală are loc acum, dar „ar trebui să sărbătorim în continuare căderea Zidului”.
„A fost deosebit de important pentru berlinezi, dar şi pentru cei care locuiau în Germania de Est, să ştie că pot ieşi dacă doresc”, a declarat pensionara pentru AFP.
Bernhard Hodtke, în vârstă de 93 de ani, care locuia în est, îşi aminteşte că a doua zi a riscat mergând de cealaltă parte a zidului cu colegul său, la fel de neîncrezător ca şi el. „Am coborât pe Friedrichstrasse”, artera centrală care a fost cândva tăiată de zid, şi „ne-am ciupit de braţe”, spune el.
Cancelarul Olaf Scholz a subliniat vineri că valorile anului 1989 nu pot fi „considerate de la sine înţelese”.
Pentru a întruchipa aceste idealuri, o instalaţie în aer liber care se întinde pe patru km de-a lungul fostului traseu al Zidului prezintă replici ale pancartelor de la protestele din 1989 şi alte mii create de cetăţeni.
Sfârşitul „Zidului Ruşinii”, un simbol al Războiului Rece şi al diviziunii dintre blocul occidental şi cel sovietic, a deschis calea pentru prăbuşirea comunismului în Europa de Est şi reunificarea Germaniei un an mai târziu.
A fost ridicat în august 1961 pe 155 km în jurul Berlinului de Vest pentru a pune capăt exodului locuitorilor Republicii Democrate Germane (RDG).
Cel puţin 140 de oameni au murit încercând să-l traverseze.
Activişti din întreaga lume au fost invitaţi la Berlin în weekend, inclusiv lidera opoziţiei belaruse exilate Svetlana Tihanovskaia şi disidenta iraniană Masih Alinejad.
Trupa punk de protest rusă Pussy Riot va cânta în faţa fostului sediu al STASI, temuta poliţie secretă a Germaniei de Est.
„Suntem alături de cei care luptă astăzi pentru libertatea lor şi împotriva sclaviei!”, a spus Frank-Walter Steinmeier.
Accentul pe libertate este deosebit de important „într-un moment în care ne confruntăm cu creşterea populismului, a dezinformării şi a diviziunii sociale”, a declarat Joe Chialo, responsabilul pentru culturii în guvernul regional din Berlin.
Alegerile din septembrie în trei regiuni ale fostei RDG, unde extrema dreaptă a obţinut scoruri istorice, au evidenţiat diviziunile politice persistente dintre estul şi vestul ţării.
Acest weekend marchează şi comemorarea Kristallnacht, un pogrom comis de nazişti pe 9 şi 10 noiembrie 1938. Cel puţin 90 de evrei au fost ucişi şi 1.400 de sinagogi incendiate în Germania şi Austria.
Comemorarea vine pe fondul unei recrudescenţe a actelor antisemite în Germania de la evenimentele din 7 octombrie 2023 – atacul fără precedent al Hamas asupra Israelului – care au declanşat războiul din Fâşia Gaza.
Faptul că „evreilor încă trebuie să le fie frică astăzi să-şi trăiască religia în mod deschis este o ruşine”, a scris sâmbătă Scholz pe contul său de X.
