„Pacea, pentru ca să fie pace, şi nu doar un armistiţiu, trebuie să fie dreaptă şi durabilă”, a subliniat Josep Borrell, primul oficial european de rang înalt care a vizitat Ucraina după alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, a cărui promisiune a unui sfârşit rapid al Războiului din Ucraina îi face pe ucraineni să le fie frică de faptul că ar putea fi obligaţi să cedeze teritorii Rusiei.
„Este un avertisment adresat celor care spun că acest război trebuie să înceteze şi că trebuie să se termine cât mai repede posibil şi că puţin contează cum”, a declarat Borrell într-o vizită în regiunea Cernihiv (nord).
„Ceea ce contează este ca războiul să se termine în aşa fel încât să se dea socoteală, să nu fie doar o reconstrucţie economică, ci ca fiecare să dea socoteală” de faptele sale, a declarat şeful în exerciţiu al diplomaţiei Uniunii Europene (UE).
El a făcut aceste declaraţii în urma unei vizite la în subsolul unei şcoli din satul Iahidne, unde 300 de civili ucraineni au fost încarceraţi timp de o lună, în condiţii atroce, de către trupe ruseşti, după invazia din 2022.
Potrivit autorităţilor de la Kiev, 11 persoane au murit în timpul acestei captivităţi, care s-a încheiat după ce trupele ruse au fost nevoite să se retragă.
Josep Borrell a sugerat ca active în valoare de 300 de miliarde de dolari aparţinând statului rus, imobilizate de către Occident, să fie folosite în reconstrucţia Ucrianei după război.
„Acestea ar putea să fie folosite pentru a plăti aceste datorii şi la indemnizarea oamenilor care au suferit, pentru distrugerile produse de invaiza rusă”, a declarat Josep Borrell.
Planul de pace al lui Trump
Noul preşedinte ales al Sttelor Unite Donald Trump a pus în discuţie, în timpul campaniei sale electorale, menţinerea ajutorului american al Ucrainei şi a anunţat că el poate pune capăt războiului ”în 24 de ore”, fără să spună cum.
Recenta sa victorie provoacă temeri în Ucraina şi Europa cu privire la faptul că Kievul poate fi împins să facă Rusiei concesii, pentru obţinerea unui acord de pace rapid.
Potrivit autorităţilor ucrainene, aproximativ 140.000 de dosare de crime de război au fost deschise de la începutul invaziei ruse.
Preşedintele rus Vladmir Putin şi mai mulţi oficiali militari ruşi de rang înalt sunt vizaţi de mandate de arestare ale Curţii Penale Internaţionale (CPI).
Militari de rang înalt au fost judecaţi în contumacie în Ucraina cu privire la fapte individuale, însă aducerea celor vinovaţi în faţa justiţei este o provocare.
Kievul vrea ca problema urmăririlor penale cu privire la infracţiuni imputate Rusiei să facă parte dintr-un eventual acord de pace.
Eforturi în vederea înfiinţării unui tribunal internaţional s-au soldat cu un eşec, însă parteneri ca UE sau Statele Unite i-au ajutat pe ucraineni să culeagă probe şi să desfăşoare anchete.
