Liderul UDMR, Kelemen Hunor, care candidează pentru funcţia de preşedinte al României, a declarat joi, la Sfântu Gheorghe, că orice reformă administrativ-teritorială trebuie abordată cu „enorm de multă responsabilitate şi raţiune”, deoarece pe termen lung va avea un impact major asupra societăţii.
Referindu-se la proiectul legislativ iniţiat de USR, care prevedere organizarea ţării în opt judeţe pe structura actualelor regiuni de dezvoltare, Kelemen Hunor a afirmat că acesta ar aduce numai dezavantaje cetăţenilor.
„Această fantomă a regionalizării se întoarce din când în când şi în acest moment există un proiect USR propus în Parlament. Eu nu cred că ei au avut timp şi au avut interesul şi s-au ocupat în profunzime de această chestiune. Pur şi simplu au aruncat pe masa Parlamentului ca să aibă un subiect, fără să se gândească la consecinţe. Reforma ce înseamnă? Că până la urmă, pe termen lung, beneficiarii vor fi mai mulţi decât cei care pierd pe termen scurt, că se schimbă ceva în bine, dar ceea ce avem acum în Parlament, această propunere înseamnă că vor fi perdanţi marea majoritate a oamenilor, vor fi puţini beneficiari şi nu se schimbă în bine, fiindcă înseamnă centralizare. Când din 48 de judeţe vrei să faci 8 judeţe înseamnă că duci deciziile departe de comunităţi, deci undeva într-un centru regional. Omul trebuie să meargă mult, omul trebuie să se deplaseze şi decizia, centrul decizional va fi mai departe de comunităţile locale. Deci, centralizare. Nu este în folosul comunităţilor, nu este în folosul oamenilor”, a declarat Kelemen Hunor, pentru AGERPRES.
Potrivit acestuia, chestiunea regionalizării ar trebui să facă subiectul unui referendum şi, de asemenea, să ţină seamă de aspectele de natură etnică.
„Ei au impresia că se poate face forţat din Parlament fără să întrebi pe oameni. Aici trebuie să organizezi referendum, dacă doresc sau nu doresc. Deci, nu se poate împotriva voinţei celor care sunt până la urmă subiectul reformei, oamenii, comunităţile. Din punct de vedere etnic se schimbă raportul brutal. Deci, în nouă judeţe comunitatea maghiară va fi într-o situaţie cum nu a mai avut din 1918, nu va mai conta deloc în administraţia judeţeană. În administraţia locală, dacă vor fi comasate comunele, dacă oraşele vor fi desfiinţate aşa cum propun cei de la USR, oraşele sub 20.000 de locuitori, asta înseamnă că şi în localităţile mai mici lucrurile se vor schimba în rău, ceea ce contravine tuturor recomandărilor europene, care spun că nu poţi să schimbi prin modificarea graniţelor unităţilor administrative, nu poţi să schimbi raportul etnic, nu poţi să faci în aşa fel încât o minoritate să ajungă şi mai în minoritate. Deci, din acest punct de vedere, toate aspectele legate de această regionalizare au doar perdanţi şi comunităţile locale vor pierde, nimeni nu va câştiga. Nici costurile nu vor fi mai mici, fiindcă dacă vorbim de costuri, trebuie să vedem şi costurile cetăţenilor, dacă vor fi mai mici sau vor fi mai mari”, a mai spus Kelemen Hunor.
În opinia liderului UDMR, există şi alte soluţii care ar putea fi aplicate pentru a face economii la bugetul de stat şi a eficientiza activitatea instituţiilor publice, iar UDMR chiar a aplicat unele dintre ele în perioada în care s-a aflat la guvernare.
„Eu aş începe cu desfiinţarea direcţiilor regionale care coordonează direcţii judeţene la foarte multe ministere, ANAF-ul de exemplu. Când am fost la guvernare, noi am desfiinţat inspectoratele de stat în construcţii de la nivel regional, au dispărut fiindcă ei nu făceau nimic, doar consumau bani, bineînţeles, bani de la buget, nu de la ei de acasă, şi nu aveau nicio utilitate (…) Deci, aceste direcţii regionale trebuie să dispară şi, uite, imediat am făcut un lucru bun şi pentru oameni şi pentru buget. După care, sigur, putem discuta de comune, putem discuta de oraşe, dar nu automat că toate comunele care n-au 3.000 de locuitori trebuie să dispară, trebuie să intre în componenţa altor comune sau oraşe. Aşa ceva nu se poate. Trebuie să ţii cont de condiţiile geografice, de condiţiile sociale şi aşa mai departe. Poate sunt anumite zone unde nu e o problemă să comasezi două-trei comune, fiindcă oricum sunt foarte aproape, sunt alipite, infrastructura rutieră şi celelalte infrastructuri sunt făcute. Dar ce faci în Maramureş? Ce faci în zona Munţilor Apuseni unde trebuie să aduni de pe o rază de 60 de kilometri cătunele şi satele ca să faci o comună de 3.000 de locuitori? Pe cine va ajuta o astfel de schimbare? Pe oamenii care trăiesc acolo în niciun caz”, a mai spus acesta.
Părerea sa este că subiectul reformei administrativ-teritoriale ar trebui abandonat momentan şi repus în discuţie după creionarea unui proiect „util şi benefic pentru societate”.
„Nu poţi să aplici uniform în România de azi o reformă administrativă cum doresc cei care au depus acest proiect şi cei care îl susţin (…) Astea sunt chestiuni raţionale, nu iei tu creionul sau foarfeca şi cum te taie capul reorganizezi din punct de vedere administrativ România (…) Eu cred că orice reformă administrativă trebuie abordată cu enorm de multă responsabilitate şi nu uniform. Deci în primul rând eu cred că ar trebui să uităm orice reformă administrativă cel puţin pentru un an de zile, până când reuşim să creionăm ceva util şi ceva benefic pentru societate (…) De aceea când vorbim de acest subiect eu vreau raţiune, vreau responsabilitate şi profunzime”, a mai afirmat preşedintele UDMR.
Reforma administrativ-teritorială s-a numărat printre subiectele pe care Kelemen Hunor le-a abordat în cadrul întâlnirii pe care a avut-o joi seară cu electoratul din Sfântu Gheorghe. AGERPRES / (A – autor: Oana Mălina Negrea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)
