Muzeul Colectivizării din România, primul muzeu dedicat perioadei colectivizării forţate din anii regimului comunist, va deschide Corpul B al complexului muzeal, realizat printr-o finanţare europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi co-finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Prin acest nou corp, muzeul îşi extinde demersul educativ şi istoric, oferind o mai bună înţelegere asupra colectivizării forţate – un fenomen care a afectat sute de mii de familii din zona rurală a României. Proiectul muzeal, lansat în anul 2020, urmăreşte să ofere o perspectivă autentică a impactului colectivizării asupra vieţii ţăranilor români, abordând astfel o temă unică în peisajul cultural şi social românesc.
Situat în comuna Tămăşeni, judeţul Neamţ, muzeul include deja cinci camere tematice dedicate vieţii rurale din perioada colectivizării (Corpul A) – „Casa”, „Pământ”, „Cote”, „Pâine” şi „Furie”, fiecare reflectând aspecte sociale şi economice din perioada colectivizării. Vizitatorii pot explora contextul social şi politic al perioadei, dar şi impactul asupra structurii comunităţilor, care şi-au văzut resursele şi pământurile confiscate de stat, iar unele case şi clădiri transformate de autorităţile comuniste în spaţii administrate.
În Corpul B al muzeului, noul design expoziţional va include trei spaţii tematice intitulate „Miliţia”, „Agitatorii” şi „Destinul”. Aceste camere vor fi amenajate pentru a evidenţia momentele de represalii şi control social din timpul colectivizării, oferind vizitatorilor o perspectivă detaliată asupra aparatului represiv din comunism şi a modului în care acesta a modelat vieţile comunităţilor rurale.
Camera „Miliţia” va reconstitui atmosfera autoritară a unui post de miliţie, într-un spaţiu în care de fapt a funcţionat această instituţie în trecut.
„Agitatorii” va aduce în prim-plan rolul propagandei şi al figurilor care au susţinut activ campania de colectivizare.
„Destinul” va reflecta efectele colectivizării asupra vieţilor individuale şi asupra structurilor de familie.
Corpul B este amenajat de o echipă coordonată de Constantin Goagea şi Cristina Ginara, experţi în arhitectură muzeală şi design expoziţional. Noile spaţii vor integra şi mărturii şi poveşti ale martorilor locali, iar „povestitorii” – membri ai comunităţii care au trăit experienţa colectivizării – vor aduce o dimensiune personală, cu istorisiri despre traumele şi rezistenţa din acea perioadă.
Muzeul Colectivizării poate fi vizitat în fiecare weekend, între orele 12:00 şi 16:00, cu programare prealabilă, oferind publicului o incursiune profundă în trecutul rural românesc şi în povestea colectivizării din anii 1949-1962.
Proiectul, iniţiat de Muzeul Colectivizării şi finanţat de Uniunea Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Cod Apel: PNRR/2022/C11/I5 – 1, a beneficiat de o finanţare nerambursabilă de 177.156 lei, reprezentând 90% din bugetul total al proiectului, completată printr-o co-finanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional – AFCN, care susţin dezvoltarea acestei iniţiative dedicată păstrării memoriei colective a perioadei comuniste.
