Platforma de mediu pentru Bucureşti solicită aprobarea de urgenţă a Planului de Management al Parcului Natural Văcăreşti

Aproximativ 50 de asociaţii, parte din Platforma de mediu pentru Bucureşti, solicită, printr-o scrisoare adresată ministrului Mediului, Mircea Fechet, şi preşedintelui Agenţiei pentru Arii Protejate, Vasile Carnariu, avizarea şi aprobarea de urgenţă a Planului de Management al Parcului Natural Văcăreşti şi facilitarea demarării măsurilor de conservare şi reconstrucţie ecologică.

„Considerăm că orice amânare a acestor măsuri are efecte negative grave asupra echilibrului ecologic al zonei, zeci de specii dependente de habitatele umede fiind în pericol de dispariţie chiar în acest moment”, se precizează în scrisoare.

Documentul este adus şi la cunoştinţa primarul general, Nicuşor Dan, şi a Directoarei Administraţiei Parcului Natural Văcăreşti, Ştefania Simion.

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti transmis, vineri, AGERPRES, Planul de Management este finalizat de către Administraţia Parcului Natural Văcăreşti din noiembrie 2023, dar încă se află în proceduri la instituţiile de profil din cadrul Ministerului Mediului.

Organizaţiile semnatare „trag un semnal de alarmă” cu privire la situaţia Parcului Natural Văcăreşti şi îşi exprimă încrederea că apelul va avea ecou şi va conduce către deciziile necesare pentru buna administrare a parcului.

„Parcul Natural Văcăreşti, arie naturală de interes naţional, înfiinţată conform OUG 57/2007 la data de 10 mai 2016, este în pericol să piardă zonele umede şi luciul de apă, zone care reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa acestuia şi de care depinde în bună măsură echilibrul ecologic al întregului parc. La data la care vă trimitem această scrisoare, cea mai mare parte a zonelor sus-menţionate sunt deja pierdute, nivelul apei fiind cel mai scăzut din ultimii 25 de ani. Pierderea iazurilor şi bălţilor din Parcul Natural Văcăreşti are efecte dramatice asupra biodiversităţii ariei protejate. Peste 200 de specii de plante şi animale, dintre care unele aflate pe lista roşie a speciilor ameninţate cu extincţia, precum tritonul cu creastă, tritonul comun, izvoraşul de baltă cu burta roşie, brotăcelul, ţestoasa europeană de apă, sunt afectate, iar unele dintre ele sunt chiar în pericol de dispariţie din aria naturală protejată încă de anul acesta”, se arată în scrisoare.

Semnatarii scrisorii susţin că seceta prelungită a determinat scăderea nivelului pânzei freatice, care alimenta şi susţinea un nivel de servitute al apei din iazurile parcului.

„Planul de management al ariei naturale, document elaborat de Administraţia Parcului Natural Văcăreşti şi trimis spre avizare către dumneavoastră încă din noiembrie 2023, prevede măsuri de refacere şi reconstrucţie a zonelor umede. Astfel, Planul conţine o serie de acţiuni care susţin folosirea apei din Dâmboviţa şi pomparea ei în zonele afectate pentru menţinerea unui nivel de servitute. La fel, planul prevede măsuri pentru refacerea bălţilor temporare, afectate şi ele de secetă şi de temperaturile ridicate cu care debutează sezonul cald şi care se prelungesc până târziu în toamnă. Din păcate, intervalul mare de timp în care planul de management se află în avizare împiedică aceste activităţi”, detaliază semnatarii în scrisoare.

Organizaţiile semnatare fac apel la urgentarea procedurilor şi aprobarea de urgenţă a Planului de Management.

„Organizaţiile semnatare vă solicită aprobarea de urgenţă a Planului de Management al Parcului Natural Văcăreşti şi facilitarea demarării măsurilor de conservare şi reconstrucţie ecologică în parc. Considerăm că orice amânare a acestor măsuri are efecte negative grave asupra echilibrului ecologic al zonei, zeci de specii dependente de habitatele umede fiind în pericol de dispariţie chiar în acest moment. AGERPRES/(AS – autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa: www.agerpres.ro

INS: Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,51% din PIB în 2023

VIDEO Tineri români din centre de plasament, trimiși sclavi în Ungaria – aceștia erau obligați să muncească chiar și 24 de ore