Semnele de paranoia și mania persecuției nu lipsesc. Recent, Lasconi a făcut acuzații halucinante, susținând că fostul ambasador al Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, ar urmări-o și amenința-o. Într-un episod care i-a surprins până și pe cei mai apropiați susținători, ea a lansat teorii conspiraționiste despre cum ar fi persecutată de PNL, fără a prezenta vreo dovadă concretă.
Această victimizare, spun analiști politici, nu este altceva decât o încercare disperată de a atrage atenția. După ce a epuizat toate gafele și a demonstrat o lipsă cronică de idei și propuneri de campanie, Lasconi pare să-și fi îndreptat energia către scenarii de auto-victimizare. Acuzațiile nefondate și ieșirile publice dezechilibrate arată o candidată depășită de amploarea unei campanii prezidențiale.
Sursele din interiorul USR spun că Lasconi nu doar că refuză să accepte critici constructive, dar vede în aproape orice coleg o amenințare. Acest comportament a generat tensiuni majore în partid, mulți membri temându-se că instabilitatea candidatei afectează grav imaginea USR în această campanie crucială.
În lipsa unor propuneri clare sau a unei direcții coerente, Elena Lasconi pare să-și fi pierdut complet controlul asupra campaniei. Candidata USR pare să fie prinsă într-un carusel al emoțiilor și al acuzațiilor fără temei.
Pentru mulți alegători, comportamentul din ultima perioadă al Elenei Lasconi ridică întrebări serioase despre capacitatea sa de a face față unei campanii naționale și, mai important, despre aptitudinile sale de a ocupa cea mai înaltă funcție în stat. Tensiunea campaniei nu doar că a scos la iveală limitele candidatei, dar a evidențiat și o instabilitate psihologică îngrijorătoare pentru un lider care aspiră la Președinția României.
