Potrivit AFP, Comisia Europeană a fost somată să dea explicaţii în faţa Tribunalului UE în urma unei plângeri a cotidianului New York Times, care ceruse, fără succes, să aibă acces la aceste SMS-uri, al căror conţinut este în continuare secret.
Vineri, Comisia a reafirmat că nu dispune de SMS-urile schimbate în timpul crizei COVID între Ursula von der Leyen şi Albert Bourla, şi a dat asigurări că aceste mesaje scrise nu intrau în cadrul unei negocieri privind achiziţia de vaccinuri.
Comisia, căreia i-a fost deja imputată lipsa de transparenţă în acest dosar, a afirmat încă din 2022 că SMS-urile nu au fost păstrate.
‘Preşedinta (Comisiei, Ursula von der Leyen) nu a negociat condiţiile contractului prin SMS’ cu Albert Bourla, a declarat avocatul Miguel Buron Perez pentru a apăra atitudinea executivului UE.
‘Au existat schimburi prin SMS pentru a organiza schimburi verbale. Nu negociem in extenso prin SMS’, a mai spus el.
Avocatul a citat un exemplu de mesaj: ‘Iată ce poate să fi spus Albert Bourla: „Trebuie să vorbim. OK. La 6H00 CET”’.
El a mai spus că serviciile Comisiei solicitate să găsească aceste mesaje din 2022 s-au adresat cabinetului lui von der Leyen, dar fără a avea câştig de cauză. ‘Cabinetul a răspuns că nu a reuşit să găsească aceste documente’.
‘Comisia Europeană nu a negat niciodată că au existat interacţiuni între Ursula von der Leyen şi Albert Bourla. Lipseşte legătura între aceste mesaje şi discuţia privind acordurile referitoare la vaccinuri’, a insistat Miguel Buron Perez.
Audierea pledoariilor a prilejuit schimburi animate, avocata publicaţiei americane acuzând Comisia că ‘a încălcat principiile de bună administrare şi de comunicare’ neglijând importanţa acelor SMS-uri.
‘Acest caz ridică o întrebare foarte importantă: pot responsabilii să scape de transparenţa publică comunicând prin SMS?’, a întrebat avocata Bondine Kloostra.
Dezvăluirea de către cotidianul american în 2021 a existenţei unor schimburi de SMS-uri între Albert Bourla şi preşedinta Comisie Europene a suscitat o vie polemică. Concernul farmaceutic american era la acea dată cel mai mare furnizor de vaccinuri anti-COVID comandate de Uniunea Europeană.
New York Times a cerut ca, în numele libertăţii de a informa, să aibă acces la SMS-urile schimbate între von der Leyen şi Bourla, însă solicitarea i-a fost refuzată, ceea ce a determinat cotidianul să sesizeze justiţia UE.
New York Times se sprijină în demersul său pe un regulament european din 2001 referitor la accesul public la documentele celor trei mari instituţii ale UE (Comisie, Consiliu şi Parlament).
Decizia tribunalului UE nu va fi anunţată mai devreme de câteva săptămâni sau chiar luni.
Chestiunea achiziţiei de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles face obiectul mai multor proceduri, în Belgia şi în faţa justiţiei UE.
La 17 iulie, tribunalul UE, sesizat de o plângere venită mai ales de la un grup de eurodeputaţi, a scos în evidenţă o lipsă de transparenţă din partea Comisiei în special în ce priveşte problema riscului de conflict de interese între echipele de negociatori ale Comisiei şi laboratoarele farmaceutice.
Aceste vaccinuri au fost cumpărate în mari cantităţi în 2020 şi 2021, în cadrul unor achiziţii grupate negociate de Comisia Europeană în numele celor 27 de state membre. Mai mult de jumătate din doze au fost cumpărate sau rezervate de la parteneriatul americano-german Pfizer/BioNTech, deşi agenţia europeană de reglementare a omologat şi vaccinurile altor cinci producători.
Schimbul de SMS-uri între şefa Comisiei şi CEO-ul Pfizer a suscitat o controversă chiar în interiorul instituţiilor de la Bruxelles. În vara lui 2022, mediatoarea UE a considerat ‘problematic’ refuzul Comisiei de a transmite presei SMS-urile în cauză.
Drept răspuns, Comisia a declarat că acest tip de documente ‘efemere’ nu este păstrat, spre deosebire de altele, şi că cercetările pentru găsirea lor nu au avut succes.
