„Cei doi lideri au afirmat necesitatea de a menţine controlul uman asupra deciziei de a utiliza arme nucleare”, a declarat Casa Albă într-un comunicat.
„Cei doi lideri au subliniat, de asemenea, necesitatea de a lua în considerare cu atenţie riscurile potenţiale şi de a dezvolta tehnologia AI în domeniul militar într-un mod prudent şi responsabil.”
Discuțiile despre arme nucleare
De luni de zile, Washingtonul face presiuni asupra Beijingului pentru ca acesta să renunţe la o rezistenţă îndelungată la discuţiile privind armele nucleare, relatează Reuters, conform News.ro.
Cele două ţări au reluat pentru scurt timp discuţiile la nivel oficial privind armele nucleare în noiembrie, dar de atunci aceste negocieri au stagnat, un înalt oficial american exprimându-şi public frustrarea cu privire la reactivitatea Chinei.
Negocierile oficiale privind controlul armelor nucleare nu sunt aşteptate prea curând, în ciuda preocupărilor Statelor Unite cu privire la dezvoltarea rapidă a armelor nucleare de către China, chiar dacă schimburile semi-oficiale au fost reluate.
????????????????
El 16 de noviembre, el Presidente de China, Xi Jinping, se ha reunido con su homólogo estadounidense, Joe Biden en Lima.#China #EEUU #USA pic.twitter.com/8YGgSQUewC— Embajada de China en el Perú (@ChinaEmbPeru) November 16, 2024
AI
În ceea ce priveşte inteligenţa artificială, China şi Statele Unite au lansat primele lor discuţii bilaterale oficiale pe această temă în luna mai, la Geneva, dar se crede că aceste discuţii nu au atins procesul decizional privind armele nucleare.
Departamentul american al Apărării a estimat anul trecut că Beijingul are 500 de focoase nucleare operaţionale şi probabil va avea mai mult de 1.000 până în 2030, în comparaţie cu 1 770 şi 1 710 focoase operaţionale desfăşurate de Statele Unite şi, respectiv, Rusia.
Pentagonul a afirmat că, până în 2030, o mare parte din armele Beijingului vor fi probabil menţinute la niveluri mai ridicate de pregătire.
Din 2020, China şi-a modernizat, de asemenea, programul nuclear, începând producţia submarinului cu rachete balistice de nouă generaţie, testând focoase hipersonice şi efectuând în mod regulat patrule maritime înarmate nuclear.
Armele terestre, aeriene şi maritime oferă Chinei „triada nucleară” – un semn distinctiv al unei mari puteri nucleare.
China nu şi-a detaliat în mod oficial arsenalul, dar menţine în mod oficial o politică de neutilizare în premieră şi de menţinere a unei descurajări nucleare moderne care este minimă. În acest an, oficialii au îndemnat alte puteri să adopte aceeaşi poziţie.
În cadrul unor schimburi semi-oficiale recente cu cercetători americani şi oficiali pensionaţi, academicienii chinezi au declarat că politicile lor au rămas neschimbate şi au descris evaluările occidentale drept „exagerări”.
Administraţia Biden a actualizat anul acesta orientările nucleare clasificate, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat anterior că actualizarea „nu a fost un răspuns la o singură entitate, ţară sau ameninţare”, în ciuda îngrijorării exprimate frecvent cu privire la arsenalele nucleare ale Chinei, Coreei de Nord şi Rusiei.
