„Aceste fundamente sunt un document de planificare strategică în domeniul apărării și reflectă opiniile oficiale cu privire la esența descurajării nucleare, determină pericolele militare și amenințările de neutralizare care descurajează nuclear, principiile descurajării nucleare, precum și condițiile pentru tranziția Federației Ruse la utilizarea armelor nucleare”, se arată în document.
Decretul notează că descurajarea garantată a unui potențial inamic de la agresiune împotriva Federației Ruse și (sau) a aliaților săi este una dintre cele mai mari priorități ale statului
„Descurajarea agresiunii este asigurată de întreaga putere militară a Federației Ruse, inclusiv de armele nucleare”, se spune în document.
„Federația Rusă consideră armele nucleare ca un mijloc de descurajare, a cărui utilizare este o măsură extremă și forțată, și depune toate eforturile necesare pentru a reduce amenințarea nucleară și a preveni agravarea relațiilor interstatale care pot provoca conflicte militare, inclusiv nucleare”, se arată în decretul semnat de Putin.
Politica de stat în domeniul descurajării nucleare, subliniază documentul, este de natură defensivă, menită să mențină potențialul forțelor nucleare la un nivel suficient pentru a asigura descurajarea nucleară și garantează protecția suveranității și integrității teritoriale a statului, descurajând un potențial inamic de la agresiune împotriva Federației Ruse și (sau) a aliaților săi.
În plus, în cazul unui conflict militar, acest lucru va preveni escaladarea ostilităților și încetarea acestora în condiții acceptabile pentru Federația Rusă și (sau) aliații săi.
Agresiune în ansamblu
Agresiunea oricărui stat din coaliția militară împotriva Rusiei și/sau a aliaților săi este considerată agresiune a coaliției în ansamblu, conform Fundamentelor politicii de stat a Federației Ruse în domeniul descurajării nucleare.
În plus, potrivit documentului, „agresiunea împotriva Federației Ruse și (sau) a aliaților săi de către orice stat non-nuclear cu participarea sau sprijinul unui stat nuclear este considerată un atac comun al acestora”.
Despre coalițiile militare
Agresiunea oricărui stat din coaliția militară împotriva Rusiei și/sau a aliaților săi este considerată agresiune a coaliției în ansamblu, conform Fundamentelor politicii de stat a Federației Ruse în domeniul descurajării nucleare.
În plus, potrivit documentului, „agresiunea împotriva Federației Ruse și (sau) a aliaților săi de către orice stat non-nuclear cu participarea sau sprijinul unui stat nuclear este considerată un atac comun al acestora”.
Crearea sau extinderea coalițiilor militare existente care își aduc infrastructura militară mai aproape de teritoriul Rusiei poate deveni o amenințare împotriva căreia se aplică descurajarea nucleară, conform Fundamentelor politicii de stat a Federației Ruse.
Potrivit documentului, „crearea de noi coaliții militare sau extinderea coalițiilor militare existente (blocuri și alianțe), care să ducă la apropierea infrastructurii lor militare la granițele Federației Ruse” este un pericol care „în funcție de schimbările situației militaro-politice și strategice, se poate transforma într-o amenințare militară la adresa Federației Ruse și pentru a cărei neutralizare se desfășoară descurajarea nucleară”.
În plus, astfel de amenințări includ „planificarea și desfășurarea de exerciții militare la scară largă de către un potențial inamic în apropierea granițelor Federației Ruse”.
De asemenea, se raportează că Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare ca răspuns la agresiunea împotriva sa sau a Belarusului prin utilizarea armelor convenționale care amenință în mod critic suveranitatea.
Răspunsul la atacurile cu drone și rachete
Rusia poate folosi arme nucleare dacă primește informații fiabile despre decolarea masivă a armelor militare de atac spațial, inclusiv UAV-uri, și trecerea frontierei Federației Ruse.
Potrivit documentului, condiția care determină posibilitatea utilizării de către Rusia a armelor nucleare este, printre altele, „primirea de informații fiabile despre lansarea masivă (decolare) a armelor de atac aerospațial (aeronave strategice și tactice, rachete de croazieră, aeronave fără pilot, hipersonice și alte aeronave) și trecerea frontierei de stat a Federației Ruse”.
În plus, Federația Rusă poate folosi arme nucleare în cazul unor informații despre lansarea de rachete balistice care atacă teritoriul Rusiei sau aliații săi.
Punctul care ar putea viza inclusiv România
România sprijină Ucraina în lupta cu Rusia, iar un punct din doctrina rusă ar putea viza direct țara noastră.
De asemenea, se notează că descurajarea nucleară „se desfășoară și în relația cu statele care furnizează teritoriul, spațiul aerian și (sau) maritim și resursele controlate de acestea pentru pregătirea și punerea în aplicare a agresiunii împotriva Federației Ruse”.
Adăposturi anti-bombă pregătite de Rusia
Cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie, Putin ordonase modificări ale doctrinei nucleare pentru a menţiona că orice atac convenţional asupra Rusiei ajutat de o putere nucleară ar putea fi considerat un atac comun asupra Rusiei.
Separat, institutul de cercetare al Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că Rusia a început producţia în masă de adăposturi mobile antibombă care pot proteja împotriva unei varietăţi de ameninţări provocate de om şi de dezastre naturale, între care radiaţiile şi undele de şoc.
Adăpostul „KUB-M” arată ca un container de transport armat. Poate oferi o anumită protecţie împotriva radiaţiilor, schijelor, resturilor şi incendiilor şi poate fi desfăşurat în vastul permafrost nordic al Rusiei, potrivit institutului de stat.
O unitate standard poate găzdui 54 de oameni, dar pot fi adăugate module suplimentare, a spus institutul.
Războiul din Ucraina intră în ceea ce unii oficiali spun că ar putea fi faza finală – cea mai periculoasă – pe măsură ce forţele Moscovei avansează cu cel mai rapid ritm din primele săptămâni ale conflictului din 2022, iar Occidentul încearcă să susţină Ucraina, relatează Agerpres.
Institutul rus nu a făcut nicio legătură între această decizie şi vreo criză actuală, deşi anunţul a venit exact în momentul în care administraţia preşedintelui american Joe Biden a fost de acord să permită Ucrainei să lanseze rachete americane cu rază lungă de acţiune în adâncul teritoriului Rusiei.
Kremlinul a declarat luni că Rusia va răspunde la ceea ce a numit o decizie nesăbuită a administraţiei Biden şi a avertizat că această decizie va atrage Statele Unite direct în conflict.
Numeroase instituții media au scris pe 17 noiembrie, citând surse, că președintele american Joe Biden a permis Ucrainei să folosească rachete ATACMS pentru a ataca adânc în Rusia. New York Times a notat că inițial rachetele ar trebui să fie folosite împotriva trupelor Rusiei și RPDC din regiunea Kursk. Ziarul francez Le Figaro a raportat că Franța și Marea Britanie, la rândul lor, au permis Ucrainei să lovească Rusia folosind rachete cu rază lungă de acțiune SCALP și Storm Shadow. „Rachetele vor vorbi de la sine. Cu siguranță”, a fost reacția președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la aceste speculații.
